x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Îngeri de hîrtie

Îngeri de hîrtie

de George Arion    |    13 Apr 2008   •   00:00

Un pedofil este mutat din Portsfield în Bassindale Estate, pe Strada Humbert. Chiar dacă poliţia încearcă să-i ţină ascunsă identitatea, dintr-o scăpare, ea devine cunoscută locuitorilor din cartier. Şi-atunci începe nebunia. Pentru că mulţi au copii mici şi vecinătatea cu un astfel de individ li se pare periculoasă.

Un pedofil este mutat din Portsfield în Bassindale Estate, pe Strada Humbert. Chiar dacă poliţia încearcă să-i ţină ascunsă identitatea, dintr-o scăpare, ea devine cunoscută locuitorilor din cartier. Şi-atunci începe nebunia. Pentru că mulţi au copii mici şi vecinătatea cu un astfel de individ li se pare periculoasă.

 

 

Pentru Minette Walters scrisul reprezintă o modalitate de a smulge vălul de pe o realitate sordidă. Fără menajamente. Cu o răceală de chirurg. Nu-i pasă ce descoperă. E pregătită să se confrunte cu tot ce e mai oribil. Cartea sa “Îngeri de hîrtie” dezvăluie brutal aspecte ale vieţii pe care preferăm să le ignorăm, din dorinţa de a ne proteja confortul interior. Dacă vreţi, Bassindale poate fi comparat cu două cartiere bucureştene – Rahova şi Ferentari –, în care ne hazardăm rareori, şi atunci cu teamă. Un spaţiu damnat. “Erau ca evreii din ghetouri, ca negrii din mahalale, oameni fără nici o şansă la belşugul din hotarele lumii lor.” Un cartier construit după război, unde locuiesc mame fără soţi, cu multe progenituri, îngrijite precar, o împărăţie a drogurilor, alcoolului, prostituţiei, furtişagurilor. Un infern al secolului XXI, în care nu se trăieşte din muncă – ajutorul social asigură supravieţuirea. Aici înfloreşte pornografia infantilă, pentru că şi părinţii iau parte la ea, îşi vînd odraslele sau le abandonează în ghearele viciului.

 

 

ŞOCANT. Într-un astfel de loc e de-ajuns o scînteie şi lucrurile scapă de sub control. Aşa ceva se petrece şi în acest roman dur, şocant. O demonstraţie care trebuia să fie doar o formă paşnică de protest se transformă într-o acţiune brutală. Rezultatul? Trei morţi şi zeci de răniţi. Fiindcă, ameţiţi de substanţe halucinogene ca meth cristal, bandele aruncă sticle incendiare, pietre smulse din pavaj, răstoarnă maşini şi dau foc la case. Psihologia gloatei este surprinsă remarcabil. Cetele revoltate trec de la murmure la urlete, de la gesturi de ameninţare la crime comise cu sălbăticie. Comportamentul le devine delirant în spatele baricadelor pe care le ridică. Declasaţii se cred intangibili. Se cred stăpîni. Ascunşi în mulţime, liderii lor fac acte de bravură, pentru ca apoi, cînd intervin forţele de ordine, să se ascundă cu laşitate şi să mimeze inocenţa.

 

 

Relatarea întîmplărilor se face cu priceperea unui jurnalist aflat într-un teatru de război. Avem de-a face cu o transmisiune live, de o mare autenticitate, care te ţine cu sufletul la gură. Ni se redau comunicaţiile prin radio ale autorităţilor, ni se fac ştiute rapoartele poliţiştilor cuprinşi de panică, ni se îngăduie să vedem deplasările hoardelor, dar şi groaza de care sunt cuprinse unele personaje aflate în locuinţele lor, asaltate de invadatori şi înspăimîntate de ce văd la televizor. Rareori cineva a mai creionat atît de veridic haosul instalat într-o aşezare omenească.

 

 

ANCHETĂ. Dar naraţiunea este mai complexă. Pe fundalul răzmeriţei de pe Strada Humbert se desfăşoară şi o anchetă cu mult suspans. Amy, o fetiţă de zece ani, dispare de acasă. Detectivul Tyler porneşte în căutarea ei. Investigaţia anevoioasă descifrează legăturile pe care respectiva dispariţie o are cu întîmplările sîngeroase din Bassindale. Iar adevărul aflat te umple de oroare.

 

“Să scăpăm de perverşi” – aceasta e lozinca debusolaţilor implicaţi în evenimente desfăşurate cu iuţeala fulgerului şi cu urmări nefaste pentru mulţi dintre ei. Dar cum? Prin ură? Prin violenţă? Autoarea se abţine să tragă vreo concluzie. Viziunea ei e însă amară. O colectivitate fără orizont, zbătîndu-se în sărăcie, măcinată de deprimare şi suferind de singurătate, nu are cum să se salveze fără ajutorul celorlalţi. Dar sunt aceştia dispuşi să-i întindă o mînă prietenească?

 

 

 

Aprecieri

“Convingător... Walters împleteşte într-o singură acţiune mai multe povestiri disparate... un înspăimîntător cocteil al violenţei.” – The Times

“O lectură captivantă şi palpitantă, acoperind evenimentele într-un ritm galopant... în stilul unui thriller de cea mai bună calitate.” – Sunday Express

“Al optulea roman al lui Walters... Un thriller cu adevărat captivant.” – Daily Mail

 

“Literatură poliţistă în culmea absolută a valorii.” – New York Times

 


Biografie

Englezoaica Minette Walters şi-a petrecut copilăria în Salisbury. După terminarea studiilor de franceză la Universitatea din Durham, a lucrat la o revistă pentru femei, ajungînd redactor-şef. Şi-a întrerupt activitatea profesională timp de şapte ani, ocupîndu-se cu educaţia copiilor săi. După aceea, s-a lansat în scris, romanele sale poliţiste cucerind rapid simpatia cititorilor din peste 26 de ţări, unde a fost tradusă. Aparţine clubului exclusivist al marilor Doamne ale thrillerului.

×
Subiecte în articol: scena crimei