Lecturi la tava - Sadoveanu, cu scrieri tainuite

Vitreg destin a avut Mihail Sadoveanu in postcomunism! Parca pe masura capitularii sale din anii stalinismului dejist, cand Mitrea Cocor, Lumina vine de la Rasarit si privilegiile Marii Adunari Nationale au lasat in pivnita masoneria, Creanga de aur, farmecul Noptilor de Sanziene si pitorescul Fratilor Jderi.

Oricum ar fi, atacat cu dreptate la biografie si politichie, Sadoveanu ramane de neatins la varfurile bibliografiei. Recent, la Editura Junimea din Iasi, a aparut o carte de interes extrem pentru subteranele operei si eului scriitoricesc: Pagini de jurnal si documente inedite, editie de Constantin Mitru, Maia Mitru, Olga Rusu, prefata de Constantin Ciopraga. Cuprinde integral cele aproximativ douazeci de caiete cu insemnari sadoveniene, din 1906 in 1956, ramase in arhiva familiei. O adevarata "mina de aur", cum se spune, de regula, in limbajul istoricilor literari.

Note de drum din Olanda si Basarabia, de la Balcic si manastirile romanesti, de la Moscova ori de la Berlin (impreuna cu Liviu Rebreanu), insemnari din armata sau din razboi, de la Academie ori de la sedintele Senatului, crochiuri de subiecte literare, intregul material primar pentru Fratii Jderi, liste de regionalisme si onomastica locala, materiale de etnologie si folclor (fise pentru proze viitoare), liste de lecturi obligatorii, caiete intregi cu excerpte din literatura sapientiala a lumii - tot atatea prilejuri pentru a corecta oarecum traditionala imagine (calinesciana si nu numai) a prozatorului - , fantana, familiar cu natura, genuinul si elementaritatea pitoreasca, dar care se tinea trufas departe de arcanele livrescului, ale bibliotecii si documentarii scrupuloase.

Sentente: "Lumea este o masina in care se fabrica marea suferinta omeneasca", "Roata cea mai rea face zgomotul cel mai mare", "Dispretul de oameni trebuie sa fie cel mai ascuns dintre sentimentele noastre". Observatii acide: "La noi, contrar de ce e-n Germania, ordinul se discuta, nu se executa". Conspecte la Spinoza, Kant, Fichte, Schelling, Locke, Descartes, Leibniz, Hegel. Liste cu zeci de carti de cumparat, printre care Manzoni, Dickens, Goethe, Turgheniev, Melville, Gogol, Renan, Sainte-Beuve. Concluzii pertinente, in 1919 : "Revolutia rusa, in dezvoltarea ei din 1870 pana azi, are un caracter mistic si religios. Mai intai ideologi si blanzi, martiri curati, ei devin teroristi". Plus o puzderie de notatii istorice si etno-sociologice.

In chip aparte merita retinute jurnalele de la Karlsbad, 1937, an de alegeri in Romania ("saraca tara ramasa in urma, cu constiinta cetateneasca asa de scazuta, in care demagogia face atata rau. Prostia si-a dat mana cu inconstienta ca sa slujeasca fie neispraviti, fie vicleni") si, la antipod, din Moscova lui 1945 si 1950, ori din Stalingradul lui 1954: "Se vor aseza aici exploatari agricole irigate, plantatii pe sute de km, sate bogate, crescatorii de animale. Catre acest viitor priveste statuia inalta a lui Iosif Visarionovici, care infatiseaza linistea fortei poporului rus in mers, neinduplecat spre veacuri viitoare".

"Fara indoiala ca elementul culturii este principala forta care ne va indruma pe caile viitorului. Cultura va ameliora omul, va ridica valorile sufletesti si va forma o colectivitate mai harnica, mai puternica, mai constienta" - Mihail Sadoveanu, 1927