Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Lecturi la tava - Sadoveanu, cu scrieri tainuite
Vitreg destin a avut Mihail Sadoveanu in
postcomunism! Parca pe masura capitularii sale din anii stalinismului dejist, cand Mitrea Cocor, Lumina vine de la
Rasarit si privilegiile
Marii Adunari Nationale au lasat in pivnita masoneria, Creanga de aur, farmecul Noptilor
de Sanziene si
pitorescul Fratilor Jderi.
Oricum ar fi, atacat cu dreptate la biografie si politichie, Sadoveanu ramane de neatins la varfurile bibliografiei. Recent, la Editura Junimea din Iasi, a aparut o carte de interes extrem pentru subteranele operei si eului scriitoricesc: Pagini de jurnal si documente inedite, editie de Constantin Mitru, Maia Mitru, Olga Rusu, prefata de Constantin Ciopraga. Cuprinde integral cele aproximativ douazeci de caiete cu insemnari sadoveniene, din 1906 in 1956, ramase in arhiva familiei. O adevarata "mina de aur", cum se spune, de regula, in limbajul istoricilor literari.
Note de drum din Olanda si Basarabia, de la Balcic si manastirile romanesti, de la Moscova ori de la Berlin (impreuna cu Liviu Rebreanu), insemnari din armata sau din razboi, de la Academie ori de la sedintele Senatului, crochiuri de subiecte literare, intregul material primar pentru Fratii Jderi, liste de regionalisme si onomastica locala, materiale de etnologie si folclor (fise pentru proze viitoare), liste de lecturi obligatorii, caiete intregi cu excerpte din literatura sapientiala a lumii - tot atatea prilejuri pentru a corecta oarecum traditionala imagine (calinesciana si nu numai) a prozatorului - , fantana, familiar cu natura, genuinul si elementaritatea pitoreasca, dar care se tinea trufas departe de arcanele livrescului, ale bibliotecii si documentarii scrupuloase.
Sentente: "Lumea este o masina in care se fabrica marea suferinta omeneasca", "Roata cea mai rea face zgomotul cel mai mare", "Dispretul de oameni trebuie sa fie cel mai ascuns dintre sentimentele noastre". Observatii acide: "La noi, contrar de ce e-n Germania, ordinul se discuta, nu se executa". Conspecte la Spinoza, Kant, Fichte, Schelling, Locke, Descartes, Leibniz, Hegel. Liste cu zeci de carti de cumparat, printre care Manzoni, Dickens, Goethe, Turgheniev, Melville, Gogol, Renan, Sainte-Beuve. Concluzii pertinente, in 1919 : "Revolutia rusa, in dezvoltarea ei din 1870 pana azi, are un caracter mistic si religios. Mai intai ideologi si blanzi, martiri curati, ei devin teroristi". Plus o puzderie de notatii istorice si etno-sociologice.
In chip aparte merita retinute jurnalele de la Karlsbad, 1937, an de alegeri in Romania ("saraca tara ramasa in urma, cu constiinta cetateneasca asa de scazuta, in care demagogia face atata rau. Prostia si-a dat mana cu inconstienta ca sa slujeasca fie neispraviti, fie vicleni") si, la antipod, din Moscova lui 1945 si 1950, ori din Stalingradul lui 1954: "Se vor aseza aici exploatari agricole irigate, plantatii pe sute de km, sate bogate, crescatorii de animale. Catre acest viitor priveste statuia inalta a lui Iosif Visarionovici, care infatiseaza linistea fortei poporului rus in mers, neinduplecat spre veacuri viitoare".
"Fara indoiala ca elementul culturii este principala forta care ne va indruma pe caile viitorului. Cultura va ameliora omul, va ridica valorile sufletesti si va forma o colectivitate mai harnica, mai puternica, mai constienta" - Mihail Sadoveanu, 1927
Citeşte mai multe despre:
carte

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Jim Carrey a împlinit 59 de ani
Jim Carrey a împlinit astăzi 59 de ani. El este cunoscut pentru roluri precum cel din „Masca” (1994), „Ace Ventura, Detectivul lui peşte” (1994), „Liar Liar” (1997) sau „Yes Man” (2008).
În 1979,...
A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale.
Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...
România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Începe Spectacolul!

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române.
Astfel, avem...
Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”
Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, aflat la a doua colaborare cu Tokyo Metropolitan Theatre, Adrian Damian, autorul unor veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor,
Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“
