Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran, un lot de manuscrise şi documente personale care i-au filosofului se întorc acasă. Şi aceasta, prin bunăvoinţa avocatului George Brăiloiu, care a achiziţionat toate cele 123 de documente la licitaţia ţinută la Paris joi, 7 aprilie. Prezent la sesiunea omagială Emil Cioran, care a avut loc marţi, 12 aprilie, la Academia Română, cu ocazia centenarului scriitorului, omul de afaceri a anunţat, în conferinţa de presă găzduită de Clubul Academicienilor, că donează fondul recent achiziţionat Academiei Române.
Manifestările au început la ora 11.00, când a fost vernisată expoziţia aniversară dedicată lui Emil Cioran, găzduită de sala "Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.
A urmat o conferinţă de presă la Clubul Academicienilor, în cadrul căreia, George Brăiloiu a anunţat beneficiarul, acesta fiind Academia Română. "Am promis că astăzi voi anunţa cine este beneficiarul fondului Cioran. Am considerat că Academia Română, care are menirea de a păstra şi cultiva limba şi literatura română, este instituţia care trebuie să aiba grijă de manuscrisele Cioran cumpărate de mine. În zilele următoare voi definitiva actele de transport”, a spus George Brăiloiu."Ştiu că vreţi să aflaţi resorturile gestului meu, luaţi-l doar ca pe un gest-simbol, într-o perioadă în care avem nevoie de simboluri”, a declarat Brăiloiu. Omul de afaceri a spus, de asemenea, că le-a transmis celor care au licitat pentru el joi, la Paris, că nu există o limită de buget şi că manuscrisele trebuie cumpărate.
"Gestul domnului Brăiloiu este unul excepţional într-o lume românească unde veştile proaste vin grămadă peste noi. A fost o veste extraordinară, care ne-a plăcut şi a plăcut tuturor, faptul că un om de afaceri şi-a cheltuit o bună parte din veniturile lui să aducă manuscrisele lui Cioran în ţară”, a declarat Eugen Simion. Iar Marius Sala a adăugat că singura rugăminte a lui George Brăiloiu pentru donaţia făcută Academiei a fost să primească, la rândul său, o copie a manuscriselor Cioran.
În semn de mulţumire, Academia Română i-a înmânat lui George Brăiloiu "Meritul Academic”, cea mai înaltă distincţie pe care o acordă acest for. Academicianul Eugen Simion a precizat că până acum aceasta a fost acordată numai şefilor de stat. Invitat să ia cuvântul, George Brăiloiu s-a declarat "emoţionat, dominat de o mare bucurie dar şi de sfială”, pentru că are posibilitatea să vorbească "de la aceeaşi tribună de la care au vorbit Titu Maiorescu sau Lucian Blaga”. "Am înţeles ce înseamnă un gest simbolic. Nu sunt colecţionar şi nu particip la licitaţii. Chiar dacă am descoperit că pot câştiga oportunitatea redobândirii unei părţi din Emil Cioran pentru noi toţi, nu mi-am închipuit niciodată că voi descoperi dificultatea sarcinii de a explica acest gest”, a spus Brăiloiu. "Iar dacă faptul de a-mi satisface slăbiciunile personale are drept consecinţă câştigul general, cu atât mai bine. În fond, ceea ce va conta mai mult va fi faptul că peste ani nu va mai fi atât de importantă slăbiciunea mea de a nu-l pierde pe Cioran peste mări şi ţări, ci faptul că s-a întors acolo de unde a plecat în limba lui”, a mai spus omul de afaceri, pe care întreaga sală l-a aplaudat frenetic. El a mai adăugat că nu şi-a dorit publicitate şi că şi-ar fi dorit să rămână anonim.
Conferinţa de presă a fost urmată de sesiunea festivă dedicată centenarului naşterii lui Emil Cioran, în cadrul căreia personalităţi ale vieţii academice l-au evocat pe cunoscutul filosof. A mai luat cuvântul primarul din Răşinari, localitatea unde s-a născut Emil Cioran. Apoi, au fost invitaţi să rostească alocuţiuni academicienii Eugen Simion şi Mihai Cimpoi, prof.dr. Irina Mavrodin, dr. Simona Modreanu, monseniorul Ioan Robu - membru de onoare al Academiei, precum şi Dan Hăulică, preşedintele de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă.
"Mărturisesc că am privit cândva ca pe-o ruşine apartenenţa la un popor oarecare, la o colectivitate de învinşi, cu origini asupra cărora nici o iluzie nu-mi era permisă”, scria Cioran în "Ispita de a exista”. Cuvintele sale par la fel de actuale azi, dacă ne gândim că instituţiile abilitate s-au implicat puţin spre deloc în readucerea în ţară a unor documente atât de valoroase. În vreme ce TVR şi Biblioteca Centrală Universitară au încercat să achiziţioneze măcar o parte a fondului scos la licitaţie, Ministerul Culturii s-a remarcat prin absenţă. Şi totuşi, prin amabilitatea unui avocat român, întreaga colecţie va ajunge în ţară.
Citește pe Antena3.ro
Cele 123 de manuscrise şi documente personale acoperă perioada din viaţa lui Emil Cioran (1911-1995) de dinainte de a se stabili definitiv în Franţa, în anii 1940. George Brăiloiu le-a cumpărat prin compania sa, KDF Energy, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte - 406.000 euro, fără taxe, adică în total - 507.500 de euro. Omul de afaceri, care a spus că a licitat din ţară, dar că a avut şi brokeri la Paris, a declarat că este un admirator al lui Emil Cioran.
Mireille Rădoi, directorul BCU, declara recent că omul de afaceri român a reuşit, la finalul licitaţiei organizate joi la Paris, să achiziţioneze întregul fond, plătind suma totală, printr-o clauză numită "faculté de réunion de lots”. "Nu ne-am mai închipuit că cineva poate să facă totalul. Reuşisem să luăm din fiecare, şi din manuscrise, şi din documente”.
Mireille Rădoi a mai spus că s-a ajuns la sume foarte mari la licitarea fiecărui document în parte.
Potrivit casei Binoche şi Giquello, care a organizat licitaţia, dintre cele 123 de loturi din ansamblul Emil Cioran, cele care au atins cele mai mari sume în timpul licitaţiei au fost: diploma de licenţă (lot 169) - 17.000 de euro, un carnet de note (lotul 118) - 16.000 de euro, manuscrisul "Cartea amăgirilor” - 13.000 de euro, manuscrisul "Îndreptar Pătimaş" - 12.100 de euro, paşaportul (lotul 172) - 11.000 de euro, carnetul de student (lotul 173) - 11.000 de euro - şi manuscrisul "Consideraţiuni asupra problemii cunoştinţei la Kant” - 10.200 de euro.
Expertul Frédéric Castaing, citat de RFI, a menţionat că manuscrise semnate de Cioran se găsesc foarte rar pe piaţă, evenimentul de joia trecută fiind extrem de important întrucât este pentru prima dată când sunt scoase la licitaţie atât de multe documente de o atât de mare calitate. El a precizat, cu o zi înainte de licitaţie, că aceste documente, datând de dinainte de momentul stabilirii lui Cioran în Franţa, sunt total diferite de cele 37 de caiete manuscrise ale filosofului despre care s-a vorbit în presă în ultima vreme, respectiv cele atribuite definitiv de justiţia franceză, luna trecută, comerciantei de obiecte vechi Simone Baulez. Acestea din urmă au fost descoperite în februarie 1998, în casa din Paris în care au locuit scriitorul şi partenera sale de viaţă, Simone Boue, mai precis în pivniţa imobilului. Valoarea acestor manuscrise depăşeşte în prezent un milion de euro, potrivit specialiştilor. În schimb, documentele care au fost scoase la vânzare joi, la Paris, aparţineau familiei unui fost prieten apropiat al lui Cioran.
Scriitorul român Emil Cioran, ale cărui opere au fost scrise majoritar în limba franceză, ar fi împlinit vârsta de 100 de ani la 8 aprilie.
Emil Cioran: "Cu cât mai multă cultură, cu atât gazetăria este o primejdie mai mare”
La 9 aprilie, la o zi după sărbătorirea centenarului naşterii lui Cioran, a apărut pe o pagină întreagă a suplimentului Babelia al ziarului El País o scrisoare semnată de Cioran pe când avea 21 de ani, informează ICR Madrid. Scrisoarea fusese trimisă către prietenul său din copilărie Bucur Ţincu şi vorbeşte, printre altele, despre tristeţea de a face gazetărie, de "a discuta teorii care dispar complet după 24 de ore” şi despre cum "Toţi băieţii cultivaţi care intră în gazetărie încep prin a discuta probleme detaşate de actualitate, cu o pasiune impresionantă, pentru a sfârşi cu reportaje efemere” sau "Cu cât mai multă cultură, cu atât gazetăria este o primejdie mai mare”. De asemenea, în scrisoarea tînărului de 21 de ani se întrevăd deja gândirea şi atitudinile care îl vor face celebru mulţi ani mai tîrziu, mizantropia, dar şi umorul, cinismul, dar şi o caldă umanitate către prietenii apropiaţi.
Scrisoarea a fost propusă de Institutul Cultural Român de la Madrid suplimentului Babelia, la recomandarea lui Florin Ţurcanu, unul din participanţii la Centrenarul Cioran de la Madrid. Publicarea a fost posibilă prin amabilitatea Editurii Apostrof şi a editorilor Marta Petreu şi Ion Vartic. Traducerea în limba spaniolă le aparţine lui Rafael Pisot şi Cristina Sava.
Suplimentul Babelia este cea mai cunoscută publicaţie culturală din Spania, apare sâmbăta, împreună cu ziarul El Pais, într-un tiraj de 412.000 de exemplare. Revista Babelia va sărbători în curând 1001 ediţii publicate.
