Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miercuri, 24 ianuarie, Jurnalul îţi oferă o carte deosebită despre artizanul Micii Uniri pe care o sărbătorim zilele acestea: "Alexandru Ioan Cuza sau abdicarea unui Casanova", din colecţia "Iubiri şi intrigi la Palat", de Dan-Silviu Boerescu. Domnitorul este prezentat atât prin faptele sale deosebite care practic modernizat România, cât şi prin viaţa sa privată, pigmentată cu iubiri alese, cu picanterii despre care rar s-a vorbit sau s-a scris.
Alexandru Ioan Cuza, artizanul unirii Moldovei cu Ţara Românească, este conducătorul care a fixat un cadru modern de dezvoltare a noii ţări: secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului sau reforma justiţiei. În timpul domniei sale, a fost concepute Codul civil şi Codul penal de inspiraţie franceză, legea pentru obligativitatea învăţământului primar, au fost înfiinţate primele universităţi din ţară, la Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864) şi a fost organizată armata naţională.
Însă a fost şi el om, ca noi toţi. Pe lângă treburile domniei, Cuza s-a "unit" cu Elena Rosetti, dar și cu o mulțime de alte femei frumoase ale epocii, între care Cocuța Vogoride - fata poetului Costache Conachi, "Madame Chipiu" din familia Cretzulescu și, bineînțeles, Maria Catargiu-Obrenovici, cu care a avut doi fii nelegitimi și cu care a împărțit nu doar noaptea abdicării, ci și anii exilului.
Cuza şi prietenul său, Mihail Kogălniceanu, au făcut atâtea lucruri bune pentru România, încât au marcat politica ţării vreme de decenii întregi după Unirea Principatelor din 1859. Mai puțin se vorbește despre celălalt fel de "tovărășie" a lor, când, noaptea târziu, luau la rând cartierele rău famate ale orașului în căutarea demoazelelor care le-ar fi putut oferi plăceri ușoare. Pe cât de avântat și idealist se arăta Kogălniceanu în scrierile sale, pe atât de prozaic se dovedea dincolo și dincoace de limitele senzualității și, adesea, ale vulgarității atunci când trecea la fapte și colinda bordelurile vremii, în care se găseau adevărate "trufandale" de cele mai felurite seminții. Încă de pe atunci, oferta era extrem de diversificată.
Cuza și Kogălniceanu chiar aveau de unde alege! Între frumoasele epocii care se prostituau, unele de top erau de alte nații, gusturile clienților devenind, în timp, tot mai sofisticate și cerând, pentru diversitate, de pildă o Rașelica Nachmanson (evocată de Mateiu Caragiale în Craii de Curtea Veche) ori o "Zlatca evreica" (una dintre "Fiicele Vinerii" din romanul Manoil de Dimitrie Bolintineanu), o Chera Duduca (țiitoarea postelnicului din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon) sau o "Arghira grecoaica" (vizitată și de Vodă Caragea), o "Rozolina nemțoaica" sau o "Calmuca tătăroaica" etc. Asemenea personaje au pătruns în literatură fiindcă, în realitate, ele chiar făceau fala caselor de toleranță autohtone.
O amantă a lui Cuza salvează Unirea!
Fata poetului Costache Conachi, Ecaterina, alintată Cocuța, a fost una dintre marile pasiuni adulterine ale lui Alexandru Ioan Cuza. Măritată cu guvernatorul Moldovei, caimacamul Nicolae Vogoride (cel care-l promovase constant pe Cuza, avansându-l, din simplu locotenent fără studii încheiate, la gradul de colonel și numindu-l ministru de război), provenea dintr-o familie importantă a aristocrației moldovenești și avea un tată ilustru.
Citește pe Antena3.ro
Costache Conachi a fost unul dintre primii scriitori români, poet al iubirii. Descendent dintr-o familie boierească fanariotă, a ocupat înalte funcții dregătorești în Moldova.
Cocuța a reuşit, prin violarea corespondenţei dintre soţul ei şi demnitarii otomani, să descopere şi să invalideze complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, prin care Partida Unionistă trebuia să piardă alegerile din Moldova. Scrisorile au fost trimise spre publicare, prin intermediul ambasadorului francez, cotidianului L’Étoile d’Orient ("Steaua Orientului"), care fusese interzis la Iaşi şi apărea la Bruxelles.
După împlinirea actului Unirii, l-a părăsit pe Nicolae Vogoride şi a călătorit prin Europa. După moartea acestuia, survenită în 1862, s-a recăsătorit cu principele Emanuele Ruspoli, care a devenit unul dintre apropiaţii regelui italian Vittorio Emanuele II.
La abdicare, Cuza era în pat cu amanta!
Ca și, mai târziu, în cazul lui Carol al II-lea, camarila din jurul lui Cuza a fost condusă de o femeie frumoasă dar fără scrupule, "amanta oficială", suspectată că ar fi fost dublu sau chiar triplu agent secret, în slujba unor puteri străine.
Faimoasa Maria Catargiu-Obrenovici era fiica logofătului Costin Catargi şi a Smarandei Balş. A fost căsătorită un timp cu un general sârb, apoi cu Principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, viitorul Rege al Serbiei. Este celebră mai mult datorită aventurii amoroase cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Mult mai tânără decât Doamna Elena, cochetă, inteligentă şi având figură încântătoare cu ochi fascinanţi, făcea furori prin saloanele vremii. Bogată în cunoştinţe politice şi limbi străine, datorită traiului în lumea Curţii sârbe, refugiată în Ţara Românească, l-a fermecat cu uşurinţă pe Cuza. Cei doi copii pe care i-a născut din această relaţie, Alexandru şi Dimitrie, au fost înfiaţi şi crescuţi de Elena Cuza.
A făcut, după unele surse, şi jocul complotiştilor, sprijinindu-i în acţiunea de răsturnare a domnului său. Ea a fost aceea care le-a arătat drumul în palat, spre camera în care dormea cu domnitorul, în noaptea în care l-a sfătuit pe Cuza să dea drumul gărzilor, sub pretext că nu dorea să fie văzută la palat. În drum spre Viena, pe 13 februarie 1866, la convoiul care-l ducea spre exil s-a alăturat şi Maria Obrenovici; ea a plecat de bunăvoie cu omul proscris, care nu mai reprezenta nimic pentru o femeie interesată de mărire sau materialistă, cum o considerau contemporanii. Deşi bănuită de uneltire cu complotiştii, nu a dat nici o lămurire în acest sens, păstrând legea tăcerii.
Mai multe alte povestiri de alcov despre viaţa unuia dintre cei mai importanţi domnitori ai României găsiţi în cartea "Alexandru Ioan Cuza sau abdicarea unui Casanova", distribuită miercuri, 24 ianuarie, cu Jurnalul, la preţul special de 14,9 lei.
