Moartea lui Ahile / Misterele Moscovei

A fost de-ajuns ca trei romane de-ale sale – "Azazel", "Leviatan" şi "Gambit turcesc" – să ne fie oferite în traducere, şi georgianul cu pseudonim rusesc, Boris Akunin, şi-a câştigat cititori statornici în România.

În "Moartea lui Ahile", o nouă carte care îi poartă semnătura, îl reîntâlnim pe simpaticul Erast Fandorin într-o formă de zile mari. Dacă înainte era uşor abulic, visător şi cam neexperimentat în ale vieţii, acum, ajuns la 26 de ani, a devenit tot mai stăpân pe mijloacele unei investigaţii detectivistice.

După ce a trăit aventuri uimitoare în Japonia, tânărul asesor colegial, funcţionar cu împuterniciri speciale, descinde în Moscova anului 1882. Fosta capitală îl întâmpină cu un amestec bizar de contraste. Există cartiere luxoase, cu telefon şi lumină electrică, cu străzi pavate şi caleşti dichisite, dar şi mahalale sordide, sub stăpânirea borfaşilor şi criminalilor. Corupţia e în floare, însă unii rămân adepţi ai unor înalte valori morale. În această ambianţă se fură, se complotează, se ucide cu sânge rece, dar se şi apără principii ca onoarea şi cuvântul dat.

PĂŢANII. Fandorin se prezintă la guvernatorul oraşului, Vladimir Andreevici Dolgorukoi, unde face cunoştinţă cu şeful poliţiei, Evgheni Osipovici Karacentev, cu şeful Secţiei Secrete a Cancelariei Guberniale, Piotr Parmenovici Hurtinski. Toate aceste personaje din protipendadă îi vor înrâuri decisiv destinul, iar relaţiile între ei se vor dovedi complicate. Tânărul nu apucă să se dezmeticească bine din oboseala lungii călătorii care l-a readus acasă şi se pomeneşte prins în vârtejul unor păţanii incredibile. Generalul Sobolev, supranumit Ahile, erou naţional, învingătorul de la Plevna, este descoperit fără viaţă în apartamentul său de la Hotelul Dusseau. Atac de cord? Asasinat pus la cale de duşmanii patriei? Autopsia nu indică nimic suspect. Generalului i se organizează funeralii naţionale.

NIVEL ÎNALT. Dar ancheta pe care Fandorin o conduce cu dexteritate dezvăluie fapte cutremurătoare. Cercetările sale, nu lipsite de primejdii, îl confruntă cu medii diverse. Slujitorul său devotat, japonezul Masa, îi oferă un sprijin substanţial şi necesar în descâlcirea unei afaceri tenebroase. Fiindcă asesorul descoperă rapid ce cuib de vipere a stârnit cu acţiunile sale. Aflarea adevărului e împiedicată chiar de autorităţile dornice să-l ascundă, pentru a nu se provoca o revoltă de proporţii. Întreaga Rusie ar fi cuprinsă de fierbere dacă ar avea ştire că adoratul Sobolev punea la cale un puci militar şi că eliminarea lui a fost comandată de la cel mai înalt nivel.

SCĂNTEI. "Moartea lui Ahile" este o naraţiune simpatică, deşi acţiunile personajelor sunt de-a dreptul rocamboleşti. Nu parcurgi câteva pagini şi întâmplările iau o altă turnură. Loviturile de teatru se ţin lanţ, eroii sunt de o diversitate uluitoare – aristocraţi, poliţişti, escroci, femei uşoare, hoţi, cerşetori, ofiţeri ai armatei imperiale, spioni, asasini plătiţi. Apariţia fiecăruia pe scenă e perfect legitimă şi contribuie la sporirea suspansului.

Desigur, protagonistul romanului rămâne şarmantul Erast Fandorin. Dar Boris Akunin aduce în prim-plan şi un alt erou, imposibil de uitat: Ahimas. Biografia acestui ucigaş cu simbrie, un Carlos al secolului al XIX-lea, este fascinantă. Iar când Fandorin şi Ahimas se întâlnesc ies scântei şi se poate petrece orice, spre satisfacţia cititorului însetat de senzaţional.

VEŞMĂNT ELEGANT. Cu thrillerele sale, Boris Akunin şi-a marcat un teritoriu în care se mişcă precum peştele în apă: istoria Rusiei şi a planetei de acum două secole. Uneori e grav, serios, profund interesat de condiţia umană; alteori adoptă o ironie fină sau apelează la umor. Şi chiar dacă relatează fapte incredibile, modul în care le prezintă te ţine în priză şi îţi provoacă fiori. Sunt evidente câteva dintre lecturile favorite ale autorului: aventurile lui Rocambole datorate lui Ponson du Terail, "Misterele Parisului" povestite de Eugen Sue sau cele ale lui Arsene Lupin, create de Maurice Leblanc. Dar frecventarea asiduă a marilor prozatori ruşi  îi asigură naraţiunii sale un veşmânt elegant, somptuos.

"Totul s-a întâmplat într-o clipită. Parcă era linişte şi pace, când, dintr-odată, vânzătorul de vechituri şi kirghizul cu picioarele strâmbe căzură morţi. Ghebosul zăcea fără cunoştinţă, iar unul dintre bandiţi se tăvălea pe jos şi ţipa ca din gură de şarpe că nu mai putea suporta durerea. În scurt timp, apăru şi cel aşteptat de Ahimas. Un fante iute, smucit, îmbrăcat în haine de croială europeană, dar pantalonii îi avea băgaţi în cizme de box."

Biografie

Boris Akunin este pseudonimul literar al lui Grigory Shalvovich (n. 1956, la Tbilisi), eminent editor, eseist şi traducător rus de origine georgiană. Sub acest nume, autorul a devenit un fenomen literar pe toate continentele, romanele sale atingând tiraje de milioane de exemplare. Publică, în medie, trei cărţi pe an. În anul 2000 a fost nominalizat la Premiul Smirnoff-Booker, a fost numit "Scriitorul rus al anului" şi a câştigat Premiul Antibooker.

Aprecieri

"Criticii literari de pe ambele maluri ale Atlanticului laudă romanele inteligente ale lui Akunin, personajele sale minunate şi spiritul său la fel de ascuţit precum spada lui Fandorin ascunsă în baston." – "Baltimore Sun" "... O încântare. Ce bine că mai sunt alte şapte romane care aşteaptă să fie traduse!" – "Evening Standard" "Pur şi simplu un deliciu. Închipuiţi-vă că Tolstoi ar fi creat o mixtură de James Bond şi Sherlock Holmes." – "Guardian"