Este o trecere romantică prin istoria recentă, o transformare a societății pe care am trăit-o cu toții, privită prin ochii fostului mare demnitar din regimul Ceaușescu. Pornind de la apariția micilor bișnițari, deschiderea primului supermarket din București, moda colanților, blugilor strâmți sau evazați și până la evoluția oamenilor, concluzia autorului e tristă: ”Libertatea neînsoţită de moralitate devine malefică. În acelaşi timp, libertatea neflancată de dreptate socială se transformă în junglă, generează cruzime, domnia legii celui mai tare. Efectele libertăţii malefice, le resimt în primul rând, şi în modul cel mai percutant, categoriile defavorizate - şomeri, pensionari, persoane cu venituri mici - şi tineretul. Oamenii de jos nu se pot apăra de abuzurile celor puternici, sunt prea slabi să-şi facă singuri dreptate, iar societatea şi-a declinat orice responsabilitate. Iată de ce, în straturile sărace, reprezentând de altfel majoritatea populaţiei, se instalează disperarea libertăţii - un nonsens social, o tragedie afectând imaginea comunităţii, subminând bazele democraţiei, pregătind o criză de sistem. Disperarea libertăţii clatină încrederea generală în modul de viaţă de azi şi în ziua de mâine, îi împinge pe cei afectaţi să renunţe, la rândul lor, la morală şi la respectul legalităţii, transformându-i într-un factor distructiv, într-o şi mai vastă sursă a maleficului”.
”Această sărăcie a cuprins după '89 milioane de români redați dreptului natural la
gestiunea neîngrădită a propriului destin și disperării de a încerca în zadar să și-l facă fast. Te poți ruga pentru un caz particular, implorând pronia cerească să manifeste
moderație, să nu apese pe pedala încercării până la capăt. Doar și Creatorul ar fi zis: să ne oprim aici, să nu atingem absolutul în materie de îndurare. (Deși, ce s-ar mai fi putut concepe în plus față de suferința Crucificatului bătut în cuie, sau a martirilor religioși arși de vii, mâncați de fiare, jupuiți etc.?) Te poți prosterna în speranța opririi la timp a unui test. Dar poți obține iertarea (și nimic mai mult) pentru milioane? Viața lor decurge fără nimic spectaculos, fără nicio nuanță, cât de mică, de martiraj, masivă și amarnică dar inclusă în firescul blajin al termenului de „sărăcie", similar în calmitatea lui aparentă cu acela de „modestie" sau „tristețe" sau „smerenie". Cu atât mai mult cu cât în interiorul noțiunii nu se găsește numai frustrare, efort, suferință, jind, invidie, scrâșnet de dinți și ură, ci și mici mulțumiri, mărunte senzații de victorie,
satisfacerea câte unei plăceri, ba și ceea ce numim, atât de formal și echivoc, fericire.
Acesta e marele hap, marele drog ce se înghite odată cu amărăciunea, colorând din când în când decorul mohorât în roz, învăluind creierul congelat de atâtea minusuri într-un abur de trecătoare căldură odihnitoare, strecurând în inima seacă un fior de emoție, de duioșie, menținând metabolismul sentimental la cota conservării umanului”, mai adaugă Dumitru Popescu.
Nu ratați începând de miercuri Jurnalul și cartea Disperarea libertății, la prețul de 26 de lei.