Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Băgați cultura-n dubă” este un ordin celebru dat de un jandarm în timpul protestelor din 2012 și care uneori pare că reflectă o realitate crudă despre situația culturii din România la ora actuală. Statisticile europene ne plasează pe ultimele locuri când vine vorba de citit sau mers la muzee, iar artiștii se plâng că nu se poate trăi din cultură în țara noastră. În schimb, programul de guvernare conține peste 20 de capitole care ar urma să rezolve principalele probleme din domeniul culturii, însă, în An Centenar România, pare mai dezbinată ca niciodată pe plan politic și social.
ROMÂNIA, DIN NOU LA COADA EUROPEI
18% dintre români vizitează o dată pe an muzee, galerii sau monumente istorice - Eurostat
2,8% dintre români citesc o carte pe lună – Eurostat
Un român din cinci nu citește nicio carte – INCFC
42% din copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional - Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale
Un român cheltuie în medie 3 euro pe an pe cărți
Citește pe Antena3.ro
Piața de carte din România ajunge la 60 de milioane de euro
Nu se poate trăi din cultură
În România, dacă te faci scriitor, pictor sau actor de teatru ajungi să mori de foame, iar problema principală este undeva la mijloc. Vorbim atât de slaba finanțare și dezinteresul statului pentru a crește acest domeniu cât și apetitul slab al consumatorilor de cultură. Ultimele statistici europene ne arată că doar 2,8% dintre români citesc o carte pe lună și 18% ajung să viziteze un muzeu sau un monument istoric o dată pe an. Datele Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală arată că un român din cinci nu a citit niciodată o carte. “Nu se poate trăi din artă şi nu cred că doar în România. Din literatură este foarte greu să trăieşti. Noi ne-am confruntat cu problema tirajelor mici de carte să zicem în ceea ce priveşte poezia după 1990, dar problema asta exista în Franţa din anii '80. Nu, nu se poate trăi din literatură. Majoritatea scriitorilor sunt profesori universitari, scriu la anumite reviste sunt editorialişti dar nu cred că sunt foarte mulţi şi care pot trăi din literatură.”, spune Andrei Novac, director al Centrului Național al Cărții din cadrul ICR, pentru Jurnalul.
Dacă e să privim în ansamblu, atunci o să vedem că, în general, în ceea ce priveşte cultura scrisă sunt probleme pentru că există din păcate în An Centenar, în care noi sărbătorim Unirea, tot felul de oameni care se despart, se dezic de anumite lucruri şi atunci nu există o formă unitară vizavi de toate lucrurile care ne înconjoară în cultură şi în literatură.
Andrei Novac, director Centrul Național al Cărții
>
Piața de carte, crescută de târgurile din țară și din afară
Piața de carte din România învie de două ori pe an atunci când au loc cele două mari târguri de carte: Bookfest și Gaudeamus. Datele arată că piața de carte din România ajunge la 60 de milioane de euro anual, cel mult 100 de milioane de euro dacă includem și manualele. În medie, un român cheltuie doar trei euro pe an pe cărți. Dacă e să facem o comparație, piața de carte din Germania ajunge la 6 miliarde de euro. În Franţa şi Marea Britanie se citesc anual cărţi cu o valoare între 3,5 şi 6 miliarde de euro, iar în Spania şi Italia piața de carte ajunge între 1,5-3,5 miliarde de euro. Chiar și vecinii bulgari ne întrec la acest capitol. Cu toate acestea, România este prezentă la marile evenimente culturale de carte din toată lumea. “În ceea ce mă priveşte pot să vă dau o perspectivă mult mai largă în ceea ce face ICR prin Centrul Naţional al Cărţii în domeniul culturii. Noi anul acesta am fost prezenţi ca ţară invitată la Madrid, la târgul de carte de la Retiro. Am susţinut ca şi în anii trecuţi participarea României la Paris, la Londra, la Torino, la Beijing. Ideea este că literatura şi cultura din România au spre deosebire de alte culturi mai mari decât noi o susţinere destul de puternică. Dacă este să calculăm doar programele de traducere prin care noi finanţăm editurile din străinătate care publică literatură română, atunci o să ajungem la o sumă foarte mare pe care repet literaturi şi ţări mai mari decât România nu şi-o permit şi nu investesc în cultură.”, mai spune directorul Centrului Național al Cărții.
Pactul pentru carte
Pentru a încerca rezolvarea numitor probleme cu care se confruntă piața de carte din România, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a depus anul acesta pachetul legislativ “Pactul pentru Carte” format din șapte proiecte de lege și care prevede introducerea unor campanii de promovare a cărţii, actualizarea bibliotecilor cu volume, sprijin anual de 100 euro pentru profesori pentru cumpărarea de cărţi și TVA de 0% pentru cărțile tipărite. „Bibliotecile dispar în ritm galopant, cu miile după 1989, fondul de carte din școli e învechit, editurile supraviețuiesc greu și nu au capacitatea să țină pasul cu aparițiile din Occident. Din punctul meu de vedere, fixarea unui obiectiv precum dublarea consumului de carte în următorii ani reprezintă cel mai bun mod de a marca Centenarul. Iar măsurile propuse sunt absolut firești - vă pot oferi exemplul mesajului TV de interes public de câteva secunde: "Citiți copilului dvs. minim o jumătate de oră pe zi". În mod evident România este divizată, marcata de conflicte politice majore în anul Centenar și poate că singurul mod în care putem suplini această realitate e consolidarea dimensiunii culturale, care e mai durabilă decât lupta politică.”, explică deputatul PNL Ovidiu Raețchi.
