x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Daniel Turcea, poetul-ascet de la Cernica

Daniel Turcea, poetul-ascet de la Cernica

de ​​​​​​​Florian Saiu    |    23 Mai 2024   •   06:00
Daniel Turcea, poetul-ascet de la Cernica

​​​​​​​În 28 martie 1979 a murit de leucemie la Mănăstirea Cernica (unde fusese călugăr, cândva, și Arghezi...) poetul Daniel Turcea (născut în 22 iulie 1945, la Târgu Jiu). Să-i dezlegăm, dar, firele firavei vieți. 

„Mama sa, fiică de preot și profesoară de matematică, îi va determina, într-un fel, poezia, în care dimensiunea spirituală se asociază cu referințele matematice. Absolvent de Arhitectură la București, afiliat grupului oniric și boemei aferente, lansat, ca și alți colegi, în suplimentul «Povestea vorbei» condus de Miron Radu Paraschivescu, Daniel Turcea debutează editorial cu volumul de versuri Entropia (1970), în care ecouri din hermetismul matematic al lui Ion Barbu se întâlnesc, într-o sintaxă fluidă, cu elemente budisto-taoiste, stranii și abstruse, ca în unele poeme ale lui Nichita Stănescu”, aprecia, în deschiderea unei minibiografii, criticul și istoricul literar Paul Cernat.

Versuri esențializate, sintaxă modernă

Îi facem loc: „Mai târziu, poetul - marcat de o convertire mistic-ortodoxă aproape simultană cu descoperirea bolii sale incurabile, își va renega drept «îndemonite» asemenea producții. Volumul Epifania (1978), care îi premerge cu un an dispariția, e un revers metafizic al celui dintâi; textele sunt excesiv esențializate. Spre deosebire de poezia tradițional-isihastă a lui Vasile Voiculescu sau de «acatistele» lirice ale unor Paul Sterian sau Sandu Tudor, Turcea (elogiat până azi ca mare poet creștin în mediile ecleziastice, după convertirea sa monahală, la Cernica) are meritul de a găsi o sintaxă modernă pe măsura acestei experiențe mistice, ascetic-transfiguratoare”.

Poeme în grija surorii Lucia

Ultimele acuarele: „Poemele de dragoste rămase în manuscris și păstrate de sora sa, Lucia Turcea, nu modifică prea mult redefinirea sa finală, dar adaugă o dimensiune în plus acestui tip neobișnuit de lirism”.

Sângele meu se desfăcu…

O mostră lirică marca Daniel Turcea:

„Zen

sângele meu se desfăcu

Deasupra - o planare mai lină

aşteptând să se spargă

jos nu înţeleg cum se încâlcesc moale şi reci

forme obscure şi iată

Totul e să ardă o uşă orbitoare

totul e să treci dincolo

din afară în afară prin porii

acestor licheni ce-au iubit

vii şi mai vii încă

amurgul roşu şi stins

când se unduiau

şi vântul

avea tăceri de xilofon şi de ură

dus pe leneşa vale

Scăpare nu mai există

Nu-i decât un nesfârşit Posibil

Unde logica e să te smulgi

de sub ecuaţiile oricărei mişcări

să poţi trăi

vieţi

astfel

nenumărate”

45 de ani s-au împlinit în 18 martie 2024 de la moartea prematură a poetului Daniel Turcea

„Absolvent de Arhitectură la București, afiliat grupului oniric și boemei aferente, lansat, ca și alți colegi, în suplimentul «Povestea vorbei» condus de Miron Radu Paraschivescu, Daniel Turcea debutează editorial cu volumul de versuri Entropia”, Paul Cernat, istoric literar

„Mai târziu, poetul - marcat de o convertire mistic-ortodoxă aproape simultană cu descoperirea bolii sale incurabile, își va renega drept «îndemonite» asemenea producții”, Paul Cernat, istoric literar

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×