Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eudoxiu se trăgea din Cizik sau Kyzikos, cetate greacă de la Malul Mării Marmara aflată la acea vreme sub dominație romană. La treizeci de ani, în virtutea descendenței dintr-o familie puternică și bogată, era trimis ca ambasador la Alexandria, capitala Egiptului, unde domnea Ptolemeu al VIII-lea Euergetes, vlăstar al dinastiei macedonene instalate la putere după împărțirea imperiului lui Alexandru cel Mare. O întâmplare neobișnuită avea să se consume în timpul șederii lui Eudoxiu la curtea egipteană.
Un marinar indian naufragiat
Într-o zi, pe una din plajele de la Marea Roșie, patrulele de coastă au descoperit un indian pe jumătate mort, naufragiat. Adus în fața lui Ptolemeu, nefericitul marinar, necunoscând decât limba natală și negăsindu-se un tălmaci capabil să-i înțeleagă graiul, n-a reușit să-și spună povestea pe loc. Abia după ce a deprins noțiuni de greacă, el și-a descris escapada pe mare. Plecat din India, traversase strâmtoarea Bab-el-Mandeb, care închide Marea Roșie, și eșuase pe țărmurile egiptene, corabia rămânând blocată într-un recif.
Secretul traversării Mării Oman
Citește pe Antena3.ro
Singur supraviețuitor, indianul s-a angajat în fața lui Ptolemeu să le arate marinarilor egipteni drumul direct spre India, pe mare, propunere foarte interesantă din moment ce încă din secolul al III-lea î. Hr. Egiptul importa din subcontinent mărfuri prețioase (mirodenii, mătase, pietre prețioase și plante aromatice) exclusiv prin intermediul negustorilor arabi, care, firește, își opreau un procent însemnat atât din mărfuri, cât și din aurul cumpărătorilor. Secretul traversării Mării Oman, păzit cu strășnicie de arabi, consta în adaptarea cursului călătoriei la ritmul regulat al musonilor. Mărfurile indiene erau aduse în Egipt și pe uscat, prin Siria, teritoriu controlat însă tot de arabi. Ptolemeu s-a declarat încântat de propunerea indianului și, în scurt timp, a organizat o expediție la care a participat și Eudoxiu din Kyzikos, în calitate de abil negustor.
De la Berenice, la Barygaza, via Guardafui
În vara anului 117 î. Hr. - potrivit scenariului propus de atlasul Larousse coordonat de Nadeije Laneyrie-Dagen și editat la noi de Editura RAO în 2007 - mai multe vase egiptene ar fi ridicat ancora din portul Berenice, de la Marea Roșie. Expediția ar fi fost condusă de un grec din Alexandria, bun navigator. Au făcut probabil cabotaj de-a lungul coastei africane până la Capul Guardafui, de unde mai mult ca sigur comanda flotei a fost preluată de marinarul indian, care n-a ezitat să se avânte în larg. Vremea era prielnică, întrucât musonul sufla între mai și octombrie dinspre sud-vest, schimbându-și direcția abia în noiembrie, când începea să bată pe coordonatele nord-est până în martie.
Jefuit la revenirea în Egipt
Echipajul egiptean a ajuns probabil la Barygaza (astăzi Broach), în nordul coastei occidentale a Indiei, pe atunci un oraș înfloritor care făcea comerț cu pietre prețioase și mirodenii. De remarcat - mai speculau autorii lucrării citate anterior - că expediția, una reușită, avea să revină în Egipt un an mai târziu. Eudoxiu, care-și achiziționase cu propriii bani mărfuri indiene fine, avea să sufere un șoc înainte de revenirea în Alexandria: vameșii egipteni l-au deposedat de bunurile sale fără ca acestea să-i mai revină vreodată în proprietate.
O nouă aventură
De altfel, lucrurile s-au precipitat la scurt timp după revenirea corăbiilor din India. Ptolemeu al VIII-lea a murit, la cârma regatului instalându-se soția acestuia, Cleopatra a III-a. Schimbările din capitala Egiptului aveau să-l propulseze pe Eudoxiu în fruntea unei noi expediții pe mare până în India, de data aceasta fiind organizată o călătorie de mult mai mare anvergură. Vasele aveau să părăsească portul Berenice în vara anului 115 î. Hr. și să navigheze în siguranță până în India. Drumul de întoarcere a fost mai dificil, căpitanul Eudoxiu nesincronizându-se probabil cu musonul pentru că textele păstrate menționează că echipajul egiptean a ratat intrarea în Golful Aden și a atins din nou Africa mult mai jos, în largul coastelor Tanzaniei.
Acuzat, judecat, expulzat
Doi ani a durat periplul lui Eudoxiu din Kyzikos și, deși aventura sa pe mare s-a încheiat până la urmă cu un important succes comercial pentru Cleopatra a III-a, la revenirea în Alexandria i-au fost confiscate din nou mărfurile personale. Mai mult, acuzat de deturnare de fonduri, Eudoxiu a fost forțat să părăsească Egiptul. Grecul n-avea să renunțe însă la ambiția de a naviga din nou spre India, doar că avea să piară în încercarea de a ajunge acolo ocolind Egiptul.
Bătaia superficială a izvoarelor
În vreme ce descoperirea privind regularitatea vânturilor musonice îi este atribuită lui Eudoxiu de un istoric grec, Poseidonios pe numele lui, anumite izvoare ale Antichității îl desemnează pe un oarecare Hippalos drept posesorul acestor cunoștințe, făcându-se abstracție totală de faptul că arabii sau indienii au fost poate primii care au deslușit importanța acestor vânturi.
O nouă ipoteză
Alte surse avansează teoria potrivit căreia Hippalos și Eudoxiu ar fi traversat oceanul împreună, așadar ar fi cunoscut amândoi în același timp importanța musonilor, doar că Eudoxiu, căzut în dizgrația monarhilor egipteni și fiind izgonit din Alexandria, nu și-ar mai fi putut apăra interesele. Rămas în capitală, Hippalos ar fi fost desemnat până la urmă drept descoperitorul rutei maritime dintre Egipt și India.
La vâsle, din șase în șase luni
Musonul este un vânt periodic stabil, caracteristic pentru părțile sudice ale Asiei, care bate șase luni dinspre continent spre ocean (iarna) și șase luni dinspre ocean spre continent (vara), dictând un ritm exact navigației.
117-113 î.Hr. ar fi perioada în care marinarul grec Eudoxiu ar fi călătorit dinspre Egipt spre India, inaugurând o nouă rută comercială pe mare
Secretul traversării Mării Oman, păzit cu strășnicie de arabi, consta în adaptarea cursului călătoriei la ritmul regulat al musonilor
1 an ar fi durat prima călătorie pe mare dinspre Egipt spre nordul subcontinentului indian
Echipajul egiptean a ajuns probabil la Barygaza (astăzi Broach), în nordul coastei occidentale a Indiei, pe atunci un oraș înfloritor, care făcea comerț cu pietre prețioase și mirodenii
