x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Film Cristina Hoffman: Filmul românesc a devenit mai cunoscut la Berlin după ce Cristi Puiu a luat Ursul de aur pentru scurtmetrajul "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea", în 2004

Cristina Hoffman: Filmul românesc a devenit mai cunoscut la Berlin după ce Cristi Puiu a luat Ursul de aur pentru scurtmetrajul "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea", în 2004

de Sebastian S. Eduard    |    04 Dec 2011   •   12:19
Cristina Hoffman: Filmul românesc a devenit mai cunoscut la Berlin după ce Cristi Puiu a luat Ursul de aur pentru scurtmetrajul "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea", în 2004

De vineri si pana luni, la Berlin are loc ultimul episod din seria “Film, reteta noastra secreta', serie care de-a lungul anului 2011, a reunit in capitala Germaniei, sub patronajul Institutului Cultural Roman, cele mai importante scurtmetraje si regizori.

Vineri, 'Shorts Up!' a fost deschis printr-o noapte de scurtemtarje la cinematograful FSK din Berlin Kreuzberg, unde au fost invitati regizorii Luiza Parvu, Iulia Rugina si Cristi Iftime. Acestia au participat la o dezbatere pe tema importantei scurtmetrajului in cariera regizorala, dezbatere moderata de Bernd Buder, critic de film si curator al Festivalului International de Film de la Berlin.

In program s-au regasit 'Lord', regia Adrian Sitaru, 'Muzica in sange', regia Alexandru Mavrodineanu, 'Captivi de Craciun', regia Iulia Rugina, 'Apele tac', regia Anca Miruna Lazarescu, '15 iulie', regia Cristi Iftime, 'Draft 7', regia Luiza Parvu, 'Derby', regia Paul Negoescu, 'Oxygen', regia Adina Pintilie, 'Superman, Spiderman sau Batman', regia Tudor Giurgiu.

Seara scurtmetrajelor a fost completata de un medalion dedicat regizorului Cristian Mungiu cu proiectia celor trei scurtmetraje ale sale – 'Zapping', 'Nici o intamplare' si 'Corul pompierilor'.

Festivalul se incheie luni, cu o dupa-amiaza speciala cu filme studentesti in sala mare de proiectie a Universitatii de Film si Televiziune HFF Konrad Wolf din Potsdam.

Proiectia de la Potsdam include filmele 'Pizza Love', Regia: Ivana Mladenovic, 'Ela', Regia: Tudor Jugiu, 'Palmele', Regia: George Chiper, 'Categoria grea', Regia: Olivia Caciuleanu, 'Draft 7', Regia: Luiza Parvu, 'Extrasezon', Regia: Raia Al Souliman, 'Strung Love', Regia: Victor Dragomir.

Dupa proiectie va avea loc o dezbatere intre studentii germani si tinerii regizori romani. La dezbatere va participa si asistent univ. drd. Andrei Rus din partea UNATC Bucuresti, precum si Cristina Marx, din partea HFF Potsdam.

Majoritatea evenimentele culturale romanesti din capitala Germaniei trec prin mana Cristinei Hoffman, directoarea ICR Berlin. Cu ocazia evenimentului desfasurat in aceste zile a avut amabilitatea sa ne raspunda la cateva intrebari. Si nu neaparat legate de acest eveniment ci de cum se vede cultura romaneasca sI in special cinematografia, de acolo…

Cat de cunoscut este filmul romanesc (de lung sau scurtmetraj) in Germania?

Germania este, mai ales datorita festivalului de film de la Berlin, o tara la care ajung toate "valurile" cinematografiilor mondiale. Deci si valul romanesc a patruns aici. Filmul romanesc a devenit mai cunoscut dupa ce Cristi Puiu a luat Ursul de aur pentru scurtmetrajul "Un cartus de Kent si un pachet de cafea", in 2004.

Berlinala a fost si este o platforma pentru productiile din Romania, un festival de film a carui delegata pentru tarile Europei de Est am fost timp de sase ani, contribuind in mod activ la selectia filmelelor romanesti. La Berlinala au fost prezentate si premiate cu precadere filme de scurtmetraj, cu cateva exceptii, ca de pilda filmul de lungmetraj "Daca vreau sa fluier, fluier".

In ultimii ani, filmele cu potential pentru un festival mare au preferat sa mearga la Cannes decat sa vina la Berlin. Prezenta romaneasca este foarte importanta si in cadrul altor festivaluri de film, de pilda Cottbus si Wiesbaden, doua festivaluri care se dedica filmelor din tarile Europei Centrale si de Est si care au programat in nenumarate randuri omagii, medalioane si selectii de filme din Romania.

Filmele europene, din care fac parte si cele romanesti, au o distributie limitata in salile de cinema din Germania, unde ajung in special filmele germane si blockbusterele americane. Din punctul asta de vedere, peisajul cinematografic german este mai sarac decat in alte tari europene, ca de pilda in Franta, unde exista asa-numitele "cinematografe de nisa", care distribuie filme din toata lumea.

Mai ai ocazia sa te intalnesti cu filmul din Romania pe canalul franco/german de televiziune Arte.

Care au fost cele mai importante evenimente romanesti din acest domeniu, in 2011?

Am initiat la inceputul anului o serie de masterclass-uri de film intitulate "Film, reteta noastra secreta", la care i-am avut ca invitati pe Alexandru Solomon, cu filmul "Capitalism, reteta noastra secreta", pe Corneliu Porumboiu, cu "Politist, adjectiv" si pe Bogdan George Apetri, cu filmul "Periferic".

Aceasta serie de filme se va incheia cu un mini-festival de scurtmetraje, intre 3-5 decembrie. Vor fi proiectate 12 scurtmetraje romanesti, in prezenta a patru regizori de film din noua generatie. Adrian Rus de la UNATC va discuta pe 5 decembrie cu studentii scolii de film de la Potsdam.

Conceptul a fost sustinut de parteneri importanti - cinematograful FSK din Berlin Kreuzberg, celebra scoala de cinema de la Potsdam HFF - si a pus in dialog publicul berlinez si studentii de film cu regizorii noii generatii din Romania.

Un focus pe Romania la festivalul de film de la Wiesbaden goEast, cu programul "Romanian Cinema Now", cu o dezbatere cu Anamaria Marinca, Anca Puiu, Ada Solomon, Marian Crisan si Marian Tutui, animata de cunoscutul jurnalist de film si corespondent Screen International, Martin Blaney.ICR Berlin a sustinut zilele filmului romanesc de la München in capitala Bavariei, unde locuieste o comunitate importanta de romani. Deschiderea a fost facuta cu filmul AURORA, in prezenta regizorului Cristi Puiu.

Din selectia de filme facuta de directorul cinematografului de arta Filmmuseum au mai facut parte EU CAND VREAU Sa FLUIER, FLUIER, de Florin Serban; MEGATRON, AMATORUL si MORGEN, de Marian Crisan; LOVERBOY, regia Catalin Mitulescu; filmele PORTRETUL LUPTaTORULUI LA TINERETE, APARTAMENTUL, CANTON, APA si PRINCIPII DE VIATa, in regia lui Constantin Popescu; INTERIOR. SCARa DE BLOC, regia Ciprian Alexandrescu; DERBY si RENOVARE, in regia lui Paul Negoescu; COLIVIA, regia Adrian Sitaru; BUCURESTI – BERLIN si APELE TAC, regia Anca Miruna Lazarescu; O FOARTE SCURTa TRILOGIE DESPRE SINGURaTATE si PERIFERIC, in regia lui Bogdan George Apetri; LA DRUMUL MARE, de Gabriel Sirbu; EUROPOLIS, regizat de Cornel Gheorghita.

Daca ar trebui sa alegeti o zona culturala prin care Bucurestiul este cel mai bine reprezentat la Berlin, care ar fi aceea? Literatura? Teatrul? Cinematografia?

Berlinul cultural este un oras extrem de dinamic si in care te impui prin calitate si prin inedit. As spune FILMUL, reprezentat in toata Germania, prezent in cadrul marilor festivaluri de film, din toate regiunile tarii, urmat fiind de LITERATURA, reprezentata cu precadere in Berlin, unde exista un public care apreciaza in mod deosebit acest domeniu literar.

Literaturhaus, Literaturwerkstatt, librarii si cafenele celebre isi deschid portile pentru a vorbi despre carti si a citi din ele. Salile sunt pline, si bucuria mea este sa constat ca la lecturi cu autori celebri ca, de pilda, Ana Blandiana, Dan Lungu, Matei Visniec, Mircea Cartarescu, Radu Aldulescu, Hans Bergel, Carmen Francesca Banciu, Catalin Dorian Florescu, publicul este extrem de numeros si majoritar german, aspect pentru care ICR Berlin este foarte mandru.

Pentru a avea o cat mai complexa reprezentare a culturii romanesti la Berlin, ne propunem pentru 2012 un program Performing Arts, "Der rumänische Herbst in Berlin" - "Toamna romaneasca la Berlin": un festival de teatru, un festival de dans si unul de film.

Acest eveniment va avea loc in lunile de toamna - septembrie, octombrie si noiembrie - in partenariat cu institutii de prestigiu si de maxima vizibilitate ca Fabrik Potsdam, Hebbel am Ufer si Zeughaus Kino.

Dupa ceva mai mult de un an de experienta berlineza am convingerea ca "toamna romaneasca la Berlin" poate atrage atentia unui public alintat de zecile de evenimente din oras.

Ce evenimente legate de promovarea filmului romanesc va mai propuneti in 2012?
Dupa prima editie "Rekonstruktion, Filmland Rumanien", din decembrie 2010, care a avut loc in foarte apreciata sala de cinema Zeughaus, din centrul Berlinului, si care s-a bucurat de succes de presa si de public, ne-am propus sa continuam cu a doua editie, mai ampla, tot la Zeughaus Kino, care va fi in continuare partener al festivalului, lucru extrem de benefic si important pentru pozitionarea acestui eveniment in lumea cinefililor.

Festivalul pe care il gandim pentru anul 2012 va aduce completari la nivelul programarii. Daca in prima editie am prezentat cele mai bune filme romanesti ale anului si am facut o retrospectiva a trei regizori mari ai filmului romanesc, Pintilie, Saucan si Veroiu, cea de-a doua editie merge mai departe, incluzand programe de scurtmetraje si de filme documentare din ultimii zece ani.

Iar regizorii tinerei generatii vor avea o carte blanche pentru a prezenta filmul romanesc care le-a decis cariera, astfel facandu-se un arc intre trecut si prezent.
Vor avea loc mese rotunde, o discutie cu distributori, regizori si jurnalisti germani si romani, iar moderarea va fi facuta de un cunoscut critic de cinema german. Vom introduce si premiul publicului, si vom organiza o expozitie de fotografie si afise in culisele platourilor de filmare.

De asemenea, am dori sa facem un medalion unei mari actrite din Romania, Maia Morgenstern, cunoscuta publicului international din filmele lui Angelopolus, Mel Gibson si, evident, Pintilie.

Venind din lumea filmului, intai in fata camerei, ca actrita, apoi in spatele ei, ca producatoare si selectioner pentru Cannes si Berlin, am avut si voi avea intotdeauna o predilectie pentru acest domeniu. Ambitia mea este sa cream la Berlin un festival care sa devina cel mai important eveniment dedicat filmului romanesc in Germania, unde valorile traditionale sa se imbine cu noul val, care in curand va deveni si el o valoare traditionala.

Legaturile pe care le am de ani de zile cu lumea filmului din Germania (am fost timp de 15 ani directoarea biroului filmului german la Paris), lunga experienta in organizarea festivalurilor de film, partenerii exceptionali si locatia formidabila de pe Insula muzeelor din Berlin ma fac extrem de increzatoare in succesul celei de a doua editii a festivalului de film romanesc de la Berlin. Ramane sa avem si productii noi, de calitate, dar cunoscand potentialul din Romania, sunt, de asemenea, optimista.

×