x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Drumul Naţional 432, dat in folosinţă!

0
Autor: Eugenia Voda 18 Sep 2007 - 00:00
Drumul Naţional 432, dat in folosinţă!

Să ne imaginăm ca intr-un fel de coşmar lucid ce s-ar fi intămplat cu (de acum) faimosul film al lui Cristian Mungiu, "4 luni, 3 săptămăni şi 2 zile", alintat de presă drept "432", dacă n-ar fi intrat in competiţia Cannes-ului, dacă nu şi-ar fi găsit un distribuitor european puternic, dacă n-ar fi căştigat Palme D’or…



Să ne imaginăm ca intr-un fel de coşmar lucid ce s-ar fi intămplat cu (de acum) faimosul film al lui Cristian Mungiu, "4 luni, 3 săptămăni şi 2 zile", alintat de presă drept "432", dacă n-ar fi intrat in competiţia Cannes-ului, dacă nu şi-ar fi găsit un distribuitor european puternic, dacă n-ar fi căştigat Palme D’or…

Ar fi fost lansat acasă cu o publicitate inevitabil modestă (căci de unde bani la un film cu buget mic, care, am inţeles din notele regizorului, nu şi-a putut permite nici măcar plata unei secretare de platou?), ar fi rulat, relativ obscur, in căteva săli (căci de unde săli?), ar fi făcut căteva mii de spectatori (ceea ce, in contextul filmului romănesc postdecembrist, ar fi fost cotat drept un succes de casă, aproape căt "Garcea"!), ar fi fost lăudat cu măsură in presă (iar pe alocuri luat peste picior la modul stupid), ar fi avut un grup de admiratori puri şi duri, care ar fi văzut in el un posibil "film cult", ar fi făcut o figură onorabilă pe la nişte festivaluri din străinătate, dar fără prea mare ecou la noi, şi cu asta, basta!

Soarta a vrut să fie altfel! Aşa cum oamenii au soarta lor, aşa cum cărţile au soarta lor, iată că şi filmele au soarta lor! In loc de scenariul absolut realist de mai sus, acestui film i-a fost hărăzit să trăiască altceva: şi anume un splendid scenariu SF cum cinematografia romănească n-a mai intălnit pănă acum in toată istoria ei!


ROMĂNIA, ŢARA MEA…
M-au amuzat (vorba vine!) căteva reacţii de care s-a bucurat Mungiu acasă. De pildă, imediat după intoarcerea de la Cannes, căştigătorul a fost rapid cadorisit cu un mic, dar energic spectacol media local, privind o aberantă "acuzaţie de plagiat" a cuiva care nici măcar nu văzuse filmul lui Mungiu, dar scrisese şi el, căndva, un scenariu "cu un avort"! (Nu, nu "Ilustrate cu flori de cămp"!). Sau, mai nou, după premiera romănească a filmului, am auzit replici de un haz monumental, de genul: "La Cannes, i-au dat premiul PENTRU CĂ N-AU AVUT CUI SĂ-L DEA"! Sau: "I l-au dat pentru că Occidentul se dă in vănt să vadă atrocităţi care se intămplau in Est!". Să fim serioşi: interesul pentru "Est" nu mai e de căţiva ani buni o marfă vandabilă in Occident (din păcate, aş spune)! Iar in materie de "atrocităţi", Cannes-ul a văzut şi vede tot felul, de pe toate meridianele, in toate genurile şi "din toate poziţiile" - incăt, la o asemenea supraofertă, lumea festivalului intră intr-un soi de autism, şi orice atrocitate in sine te lasă absolut indiferent.


ŞI TOTUŞI, CE ARE ACEST MUNGIU? Şi ce anume n-ar fi rău să ştie cei care, după secole, sau, poate, pentru prima dată in viaţa lor vor intra intr-o sală de cinema in 2007, ca să vadă "432"? Pentru că, incredibil, dar adevărat, filmul tocmai a plecat intr-o Caravană cinematografică prin ţară! Dacă in anii ’50 caravanele treceau prin sate, acum, la inceputul mileniului 3, cele vizitate vor fi 15 oraşe rămase fără cinematograf din Romănia! Caravana va descinde, cu echipament german, in istoricele noastre Case de cultură… E limpede că această intălnire, uşor absurdă in splendoarea ei, ar trebui acompaniată nu atăt de jurnalişti, căt mai ales de sociologi, cei capabili să ia, "ştiinţific", pulsul intălnirii dintre un public "nedus la cinema" şi tăbăcit de agresiunea televizistică şi un regizor pornit in căutarea publicului pierdut, inarmat cu o "amintire din epoca de aur", povestită IN STILUL LUI!


STILUL MUNGIU. In fond, prin ce a captat "432" interesul lumii? Dincolo de prima cale de acces, dincolo de povestea unui avort provocat in Romănia lui Ceauşescu (numit, in trecere, "preainţeleptul") ce se află, de fapt? De unde universalitatea poveştii? Cum s-a intămplat că această povestire din epoca de aur să aibă in ea o esenţă etern valabilă, ca şi cănd ar fi o legătură de sănge intre Antigona, care, inainte de epoca de aur, a incălcat legea Cetăţii, şi această Otilia, care, in 1987, incalcă Decretul 770, din 1966, cu orice risc?

Cinema inseamnă regizor; pornind strict de la scenariul lui "432", dar aşezănd altfel accentele, decupănd altfel povestea, un alt regizor ar fi putut face, la rigoare, un film politic; un altul: o dramă socială; un altul: un film de dragoste; un altul, o melodramă; un altul ar fi putut face chiar şi un film porno, dacă aparatul, in loc să iasă din cameră cănd dom Bebe işi ia plata in natură, pe rănd, cu blonda şi cu bruna ar fi rămas acolo şi ar fi exploatat situaţia! Exact după scenariul lui "432", un regizor prost ar fi făcut, fără nici o dificultate, un film prost!

Marele merit al lui Mungiu nu e acela că a scris "o poveste bună" (oricăt de vital ar fi asta in cinema), ci acela că a ştiut să vadă şi să modeleze această poveste, puternic şi original. Mai intăi, o tensiune de thriller, in coagulare continuă; urmăreşti personajele fascinat, nu mai ai timp de milă, de lacrimă, de răs (cel mult, din loc in loc, un răs nervos, eliberator de tensiune). Dincolo de o simplitate inşelătoare, dincolo de o limpezime hipnotică, dincolo de o directeţe fără echivoc există in film altceva, ţinănd de o secretă geometrie regizorală; există un tangaj savant intre ceea ce ni se arată şi ceea ce NU ni se arată, intre ceea ce ni se spune şi ceea ce NU ni se spune (şi titlul e sugestiv in direcţia asta: "4 luni, 3 săptămăni şi 2 zile" e durata exactă a sarcinii, pe care, in mod ironic, spectatorul o ştie, iar cel chemat să intrerupă sarcina, acelaşi dom Bebe, n-o va afla niciodată). Mai există o subtilă distribuţie a accentelor: "acţiunile" in principiu cele mai spectaculoase (sau mai importante sau mai grave) sunt trecute intr-un plan secund, se petrec mereu "in altă parte" ( in camera de alături, intr-o secvenţă paralelă, intr-o elipsă, intr-un cadru indepărtat sau in afara cadrului!). Există deci un extraordinar simţ al formei, o rafinare a vieţii, redusă la căteva forme esenţiale şi exterioare. Mai există un ton special, tonul unei asprimi deliberate, care invăluie totul. Mai există un anumit "funcţionalism" al imaginii şi al replicii, preluănd parcă din arhitectură ideea că "forma urmează funcţia". Nu e vorba despre un film "la persoana intăi", autorul nu-şi strigă prezenţa, dimpotrivă, totul iradiază o severă obiectivitate, autorul, ca un personaj al lui, parcă dă drumul tare la apa de la robinet, pentru ca zgomotul să acopere orice strigăt, chiar şi pe cel niciodată strigat! Dar, departe de cinemaul tradiţional, regizorul (şi, evident, autorul imaginii, mereu inspiratul Oleg Mutu) inventează forme speciale de a concepe cadrul, de pildă cu capul personajului tăiat din dreptunghiul ecranului, sau cu personaje inghesuite in afara obiectivului (ca in scena de la "masă", cănd toată lumea vorbeşte despre toate, in timp ce un telefon sună, neauzit decăt de Noi şi de Ea!). Filmul e străin deci şi de obiectivitatea raţionalistă!

Construcţiei "432" i se potriveşte viziunea lui Le Corbusier despre puritatea arhitecturală: un "joc controlat, corect şi magnific, al unor volume aduse in lumină"! Pentru că a apărut cuvăntul "joc", o să mai repet o dată ce am scris de la Cannes şi ce a scris toată lumea care a comentat filmul: jocul actorilor e memorabil, fără excepţie, iar Anamaria Marinca, Laura Vasiliu, Vlad Ivanov au o formidabilă forţă de a trece rampa, direct in inima spectatorului.


DREPTUL DE A ALEGE. Modernitatea stilistică poate explica succesul filmului la festivaluri, dar nu şi interesul publicului larg. Probabil că el, marele public, intră in rezonanţă cu ceva mereu actual din textura poveştii, ceva ce, dincolo de doza de specific naţional, ar putea funcţiona, la fel de bine, şi in Mozambic, şi la eschimoşi: dreptul unor biete făpturi umane de a alege, intr-o lume a "violului liber consimţit" intr-o captivitate care mimează libertatea. Intr-o lume uitată de Dumnezeu, Dumnezeul lor e prietenia. Prietenia, miraculos, salvează lumea infernală din film, aşa cum părul blond al Otiliei străluceşte in intuneric.

Vom afla, poate, de la caravana cinematografică dacă "subconştientul nostru colectiv" vede in "432" mai mult povestea unei "crime perfecte" sau mai mult povestea unei simple supravieţuiri! Şi, evident, vom reveni.


Un complex istoric de care - slavă Domnului - am scăpat!

"432" ne-a eliberat de un complex istoric: complexul unei cinematografii "fără nici o Palme D’or". De ani şi ani, filmul romănesc nici nu mai indrăznea să viseze cum ar fi să fie şi cum ar trebui să arate "monstrul" care să invingă acolo, la cel mai mare festival de film al lumii. Şi iată că "am invins" in această cursă cu bolizi, selectaţi in competiţie cu o "Mobra"! (de reţinut : Casa de filme a lui Cristian Mungiu (foto) se numeşte "Mobra Films"!). E adevărat că, privind inapoi, climatul ultimilor ani ne era propice, după premiile unor Cristi Puiu, Porumboiu, Mitulescu; dar asta pur teoretic… Interesant este că aceşti "lăstari ai sărăciei" unei cinematografii au reuşit să se afirme in ciuda tuturor condiţiilor obiective de a nu se afirma! Drept care lumea incepe să creadă că romănul s-a născut cineast, iar la UNATC, la admiterea de la Regie film, se pare că anul ăsta a fost o aglomeraţie de concurenţi fără precedent! Cel puţin la fel de important ca triumful de la Cannes a fost traseul pe care "432" avea să-l urmeze. Avem de-a face cu primul film romănesc care a reuşit să spargă barierele, să iasă din cercul cultural al festivalurilor şi să intre, cu adevărat competitiv, pe piaţa internaţională: pentru inceput, a făcut repede incasări de peste 1 milion de dolari, numai in Franţa şi in Italia, unde a depăşit in căteva zile suta de mii de spectatori! Această evoluţie fără complexe a unui film romănesc printre plătitorii de bilete de pe glob e un ideal care ne părea pănă mai ieri incă şi mai intangibil decăt Palme D’or!
Citeşte mai multe despre:   arte,   intr-o,   film,   mungiu

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cele mai așteptate 10 cărți în 2021 de la Editura Litera

Cele mai așteptate 10 cărți în 2021 de la Editura Litera
The Maidens, Alex Michaelides  Fanii thrillerului absolut - Pacienta tăcută - se pot bucura de un nou bestseller sub semnătura autorului. Alex Michaelides compune o nouă poveste fascinantă de suspans...

Ultimul interviu cu Ruxandra Garofeanu

Ultimul interviu cu Ruxandra Garofeanu
Galerie Foto Criticul şi istoricul de artă Ruxandra Garofeanu: „Pentru a atinge perfecţiunea îţi trebuie modele şi un har aparte Critic și istoric de artă, realizatoare de emisiuni de televiziune, atașată emisiunilor...

Curtea Veche Publishing: cei mai citiți autori în 2020

Curtea Veche Publishing: cei mai citiți autori în 2020
Galerie Foto În 2020, apetitul mai ridicat pentru lectură s-a putut vedea și în diversitatea autorilor români preferați de cititori. Pe primul loc s-au aflat autorii pentru copii Alex și Cristina Donovici, creatorii...

Cele mai vândute și cele mai furate cărți din rețeaua CLB în 2020

Cele mai vândute și cele mai furate cărți din rețeaua CLB în 2020
Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, intrată în cel de-al 71-lea an de activitate, a realizat recent analiza datelor de vânzări pentru domeniul carte pe anul...

Jim Carrey a împlinit 59 de ani

Jim Carrey a împlinit 59 de ani
Jim Carrey a împlinit astăzi 59 de ani. El este cunoscut pentru roluri precum cel din „Masca” (1994), „Ace Ventura, Detectivul lui peşte” (1994), „Liar Liar” (1997) sau „Yes Man” (2008). În 1979,...

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021
Galerie Foto Oricât de complicat este să sărbătorim Ziua Națională a Culturii în România și să dăm amploare unor evenimente artistice și culturale dedicate marelui poet universal Eminescu, în vremuri de pandemie,...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”
Galerie Foto De când nu ne-am văzut, de mai bine de un an de zile, a venit peste noi pandemia. Cum ai trăit anul acesta, pe care tocmai l-am încheiat? A fost un an blestemat pentru toți. Dar tu ai reușit să învingi și de dat...

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”
Galerie Foto În urma ceremoniei desfăşurate la Palatul Cotroceni în ziua de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, mai multe personalităţi ale vieţii culturale au participat la festivitatea prin care Preşedintele...

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale. Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism
Galerie Foto Textele și comentariile pe care vi le prezentăm astăzi au fost extrase din lucrarea „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă....

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

Începe Spectacolul!

Începe Spectacolul!
Galerie Foto A fost finalizat primul episod din seria de dialoguri teatrale reunite sub titlul SPECTACOLUL! – episod care va fi proiectat luni, 18 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, în...

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun
Galerie Foto Teatrul Național din București întâmpină Ziua Culturii Naționale atât cu un bilanț și o privire întoarsă către complicatul an recent încheiat, în care au existat, în pofida condițiilor impuse de...

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale
Galerie Foto Zece zile de filme românești și discuții cu profesioniști din cinematografie îi așteaptă pe iubitorii de cinema între 15 și 24 ianuarie, pe platforma de streaming TIFF Unlimited, cu prilejul Zilei Culturii...

Ziua Culturii Române

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române. Astfel, avem...
Serviciul de email marketing furnizat de