Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primul film al lui Silviu Purcarete "Undeva la Palilula" este si prima creatie cinematografica semnata ca scenograf de Dragos Buhagiar, cel care a realizat minunate decoruri la spectacole de teatru. A fost in echipa cu Helmut Stürmer, scenograf cu o experienta mai mare in teatru, lucrand si la filme, dar si cu Lia Mantoc, apreciata creatoare de costume.
"Exact cu acest gen de fim mi-ar fi placut sa debutez. Intotdeauna mi-am dorit sa incep cariera de scenograf cu un subiect interesant, provocator: sa creez lumi; sa fiu alaturi de niste artisti importanti cum sunt Silviu Purcarete, Helmut Stürmer, Vasile Sirli (autorul muzicii in acest film – n.r.), Lia Mantoc", ne-a spus Dragos Buhagiar, care crede ca filmul lui Purcarete are legatura cu personalitatea acestui mare regizor si nu cu teatrul pe care el il face.
In opinia lui Buhagiar, Silviu Purcarete creeaza lumi poetice, onirice, iar imaginile gandite de el si esteticele lui in teatru sunt diferite fata de cele din film. "Mi se pare interesant acest lucru. Cred ca filmul, ca si teatrul, nu trebuie facut intr-un anume fel. Nu trebuie facut neaparat dupa niste reguli scrise de cineva. Nu-i neaparat sa faci parte dintr-un anume curent, ca sa poti sa te exprimi artistic. Este foarte important ca in afara de artistii care sunt inscrisi intr-un anume curent exista creatori cu personalitate, care dezvolta curente sau experimente. In zona aceasta l-as incadra pe Silviu Purcarete. Cu atat mai mult cu cat una din marile lui calitati este cea de a spune clar o poveste; face ca subiectele sa fie intelese pe mai multe paliere. Este si cazul acestui film. E vorba de un film nostalgic, un film cu o estetica foarte personala, cu un ritm purcaretian (…). Citisem scenariul si imi placuse foarte mult. Era o lume pierduta, nostalgica si simteam ca imi apartine. M-a atins. Mi s-a parut interesanta abordarea subiectului politic in acest film. De obicei, tot ce s-a povestit pana acum la noi despre comunism nu a fost asa, cu detasare, ci a fost cu un fel de indarjire. Or, Purcarete baga politicul cumva in spate. Este la fel de amenintator, dupa mine, dar nu e bagat in ochi, este filtrat si integrat foarte frumos in poveste. Faptul ca Trotki e un personaj simpatic in film nu inseamna ca nu sunt momente care sa te cutremure ca existau asemenea oameni" – asa il creioneaza in cuvinte Dragos Buhagiar pe Purcarete.
Spatiul in care s-a filmat "Undeva la Palilula" este o hala pe care a semnalat-o echipei chiar Buhagiar: "A fost o intamplare sa gasesc acel loc. Construiam niste decoruri in Republica si am vazut o linie de tren care intra intr-o hala. Am vazut hala, care era excelenta. Am semnalat acest lucru si apoi am mers acolo cu totii. Au fost lungi discutii, dar eu am venit cu argumente in favoarea spatiului. Si Silviu Purcarete, si producatorul filmului, Tudor Giurgiu, s-au gandit bine… Dupa ce am gandit cu Helmut Stürmer spatiile, regizorul a scris din nou scenariul, pe spatiul respectiv".
Buhagiar spune despre Purcarete ca este si un bun scenograf, ca simte spatiile, ca este foarte profund, ca proceseaza orice informatie pe care o primeste. "Desigur, noi ii dam idei, iar el le preia dupa ce se convinge ca ideile sunt bune pentru acel subiect", puncteaza Dragos Buhagiar. El afirma totodata ca ne aflam "in fata unui film al unui artist extrem de sincer", ca "e un altfel de film" si ca "va fi aparte in peisaj, macar si pentru personalitatea lui Purcarete".
"Asa este el, asa simte el. Mi se pare important ca noi sa nu facem filme de dragul unor estetici sau al unor subiecte pe care nu le simtim. Mi se pare mai putin important sa fim in trend si mai important sa fim sinceri. Filmul e bucata din viata lui Purcarete. L-a realizat ca pe un act de iubire pentru prietenul sau, doctorul Dragos Serafim, de la care a pornit povestea filmului. Lui ii este dor de Dragos Serafim, asa cum ii este dor si de Goange Marinescu (regizor de teatru – n.r.)", spune Buhagiar, punctand faptul ca acest film reprezinta un gest artistic si gesturile artistice au fost contestate de-a lungul timpului, dar la ele s-a revenit, pentru ca au fost gesturi artistice sincere. Acestea raman!
Citește pe Antena3.ro
