x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Film Interzis de comunişti, cel mai european film făcut vreodată în România, îşi aşteaptă premiera de 41 de ani

Interzis de comunişti, cel mai european film făcut vreodată în România, îşi aşteaptă premiera de 41 de ani

de Dana Andronie    |    02 Sep 2011   •   21:00
Interzis de comunişti, cel mai european film făcut vreodată în România, îşi aşteaptă premiera de 41 de ani

Cel mai european film facut vreodata in Romania a fost interzis... Este atat de actual, incat pare a fi fost gandit si realizat in zilele noastre. Doar ca 'Doi barbati pentru o moarte' a fost produs in 1969!

Interzis, imediat dupa premiera, in 1970, 'Doi barbati pentru o moarte' (regizor Gheorghe Nagy) nu a fost difuzat niciodata pe ecranele romanesti. A rulat, in schimb, cu succes in Ungaria, Germania, Polonia, URSS si chiar in Cuba, obtinand pana si premii! Nu exista nici o ratiune explicita pentru ca filmul sa fie si astazi mentinut in uitare, mai ales ca problema dis­cri­mi­narilor de orice fel este mai actuala ca oricand. Sau, daca aceasta ratiune exista, ea este pur politica. Nu convine nimanui sa se descopere ca in Ro­ma­nia problemele in­te­ret­nice sunt doar exercitii politice.

Bine ca 'Doi barbati pentru o moarte' a fost proiectat in inchisoarea Guantanamo din Cuba! Iar in Romania pelicula este, in continuare, pazita sa nu vada panza ecranului.

Actiunea se desfasoara in timpul ocupatiei germane in cel de-al doilea razboi mondial, intr-un sat de maghiari din Transilvania locuit de romani si de maghiari. Este povestea tragica a unui triunghi amoros, in care doi oameni, un roman si un ungur, iubesc aceeasi femeie. Ea, o romanca (Monica Ghiuta) are un copil cu romanul Costan (Ilarion Ciobanu), dar este casatorita cu ungurul Demeter (Matei Alexandru).

In noaptea de dinaintea sosirii nemtilor in sat, ungurul Demeter arboreaza tricolorul romanesc pe turla bisericii. Un soldat neamt se duce sa-l dea jos si cineva il impusca. Comandantul trupei de ocupatie incepe sa faca cercetari pentru a-l gasi pe vinovat si a-l executa exemplar, dar cand s-a aflat ca acesta este Demeter este pus in incurcatura. Ar fi fost nestrategic sa se stie ca un maghiar a arborat steagul romanesc, caci nemtii aveau ca interes ca populatiile cucerite sa fie dezbinate, nu solidare. In cele din urma ii spune ca il iarta, cu conditia sa deununte un roman in locul lui. Demeter refuza, dar intre timp, Costan se duce sa recunoasca fapta lui Demeter ca fiind a sa. Nemtii sunt total derutati de aceasta intorsatura a lucrurilor si ii impusca pe amandoi!

'Doi barbati pentru o moarte' a fost interzis chiar in epoca de aur a asa zisei prietenii romano-ungare. 'Pe bunicul meu, de origine pur romana, il chema Mare si era de meserie tamplar in secuimea din comuna Ojdula, judetul Trei Scaune – spune regizorul Nagy. In acele timpuri, la botez se evita sa se puna nume romanesti, ci doar maghiare, prin traducere (Nagy inseamna Mare) ... Filmul, cum spuneam, trateaza o poveste adevarata, scrisa cu mare fidelitate si talent de Suto Andras. Mai tarziu, dupa presupusa revolutie din 1989, Suto Andras a fost batut zdravan de unii maghiari de-ai lui. O fi fost o razbunare pentru povestea sincera scrisa de el. Cine poate sti? Scenariul l-am scris, deci, impreuna cu Suto Andras. Era firesc, eu fiind romanul, nascut in Moldova, iar el scriitor si poet secui, din tata-n fiu. Dupa trecerea acelor evenimente tulburi din Ungaria si Cehoslovacia, am considerat ca este de datoria mea sa abordez o tema, pe cat de reala, pe atat de binevenita atunci, destul de neclare pe la noi, in acele judete'.

Gheorghe Nagy sustine, pe proprie raspundere, ca 'Doi barbati pentru o moarte' este de o tulburatoare actualitate: 'Oricand poate fi reluat si, mai mult ca sigur, ar fi un succes al unui adevar greu de contestat! In timpul prospectiilor a avut loc un accident auto in urma caruia au murit doi oameni dintre cei mai buni colaboratori ai mei. Si eu m-am aflat in acea masina, dar «numai doi barbati» si-u pierdut viata. Evenimentul nefericit mi-a sugerat titlul filmului. Impotriva durerii pe care o simteam si eu, si Suto Andras, am considerat ca nu trebuia sa renuntam la realizarea filmului. Si filmul a fost facut, uimind prin calitatea lui artistica, since­ritatea si adevarul istoric de necontestat'. Un adevar, care si dupa 41 de ani, doare. Doare, dar tot va iesi pe panza odata si-odata! Istoria nu iarta pe nimeni!

×
Subiecte în articol: film interzis