România, în „prime time” la Moscova

Nu e uşor să convingi oameni dintr-o ţară cu o cultură uriaşă că există şi în alte multe ţări valori incontestabi­le. Mai ales pe ruşii din Moscova, un­de prezentarea unei culturi poate fi adu­mbrită de sutele de evenimente ru­seşti din domeniu care au loc zilnic. Dar cine încearcă, chiar şi cu multă te­mere şi totodată cu îndrăzneală, poate izbuti. Aşa a făcut şi o echipă a Ins­titutului Cultural Român, care a găsit sprijin în capitala Rusiei pentru a organiza aici primul Festival al Fil­mului Românesc (18 noiembrie-1 de­­cembrie).

În centrul Moscovei, în Piaţa Ar­bat, la Cinema Hudojestvennîi (Cine­matograful de artă), la orele cele mai potrivite pentru publicul cinefil, sunt programate filme româneşti. Chiar în prima zi a evenimentului, la conferinţa de presă ce a precedat seara de gală, Ana Pendrakovskaia, directorul ge­neral al reţelei cinematografice „GUP – Moskovskoe Kino”, în com­po­nenţa căreia intră şi Cinema Hudo­jestvennîi, şi-a mărturisit încân­ta­rea că în sala mare poate fi arătată o retrospectivă a filmului românesc, despre care se vorbeşte atât de mult şi de bine în lume. Ea s-a adresat presei moscovite să aducă la cunoştinţa spec­tatorilor acest eveniment „foarte in­teresant”, subliniind că este la fel de im­portant festivalul precum alte ase­menea manifestări străine, care au avut loc la acest cinematograf. Să dai filme româneşti în locul celor ame­ri­cane în „prime time” înseamnă mult.

Directorul general al Muzeului central de stat al filmului rus, Naum Kleiman (născut la Chişinău la 1 de­cembrie 1937 – va sărbători de Ziua Naţională, când se va intona, la în­chi­derea festivalului, Imnul Ro­mâ­niei), menţiona în momentul când s-a vorbit la conferinţă despre problema di­fu­zării filmelor europene în Rusia că publicul trebuie convins că „mititeii sunt mai buni decât mâncarea de la McDonald's”. Muzeul este, alături de ICR, organizatorul festivalului. Naum Kleiman şi adjunctul său, Ma­xim Pavlov – un tânăr plin de ener­gie, au apreciat această nouă relaţie în­tre instituţia pe care ei o conduc şi ICR, exprimându-şi speranţa că cele două festivaluri, de la Bucureşti şi Mos­cova, vor deveni tradiţie, iar re­la­ţiile culturale între România şi Ru­sia „vor deveni mai strânse atunci când se va deschide la Moscova o fili­ală a ICR”.

„Filmul nu e o simplă distracţie. Filmul este o fereastră către o altă cul­tură, către o altă istorie şi noi în­ţe­legem că fără o susţinere din partea sta­tului român nu ar fi existat mi­nunea românească, nu ar fi fost posi­bi­lă această retrospectivă”, a precizat Kleiman, cel care şi-a intitulat articolul de prezentare a filmelor ro­mâ­neşti, publicat în caietul de sală al fes­tivalului, „Minunea ro­mâ­neas­că”. Impresionat de tânăra generaţie de cineaşti, care a pătruns cu filmele realizate în lumea mare, el nu a înce­tat să aducă laude: „A răsărit o stea pe cerul cinematografiei mondiale (…). Evident, nu a răsărit pe un sol ce nu a rodit, ci pe unul fertil (…). Cultura acestei ţări e milenară. Ştim că prin film ajungem la cultura tradiţională a unei ţări. Deplasarea noastră în România (octombrie 2010 – n.r.) a reprezentat o deschidere către o bogăţie cultura­lă, care este parte a culturii europene. Este drumul pe care trece cultura din Grecia către noi, iar acest festival ne arată cât de aproape suntem unii de alţii şi de multe ori nu ştim. ICR a făcut un lucru mare”, spunea directorul Muzeului central de stat al filmului rus.

„Creierul” evenimentului este totuşi Ştefana Mărmureanu, directo­rul Direcţiei Arte Vizuale a ICR, care afir­ma la începutul evenimentului că prima ediţie a Festivalului Filmului Românesc în Rusia a fost gândită în două etape, fiind de fapt Festivalul ruso-român. Ea a adus mulţumiri atât Centrului Naţional al Cinema­to­gra­fiei din România, Arhivei Naţionale de Filme, cât şi Studiourilor Mosfilm, prin intermediul cărora au putut fi programate filmele selecţionate în aceste două festivaluri.

Un sprijin substanţial l-a acordat Festivalului de la Moscova Ambasada României în Federaţia Rusă, iar ambasadorul Constantin Mihail Grigorie asigura publicul, în seara de gală deschisă cu filmul lui Radu Jude „Cea mai fericită fată din lume”, că în program sunt producţii de referinţă ale cinematografiei noastre din ultimele decenii şi succesele ulti­milor ani, filme semnate de Pintilie, Dane­liuc, Piţa, Gabrea, Caranfil, Mungiu, Porumboiu, de Radu Mun­tean, Cristi Puiu, Cristian Nemescu, Radu Mi­hăileanu, Cătălin Mitulescu, Ma­rian Crişan.

Primele zile de festival şi promovarea lui au dat rezultate. Ştefana Măr­mureanu a declarat ieri pentru Jurnalul Naţional că festivalul are trei „pui”: unul, anunţat deja, la Dub­na şi alte două (solicitarea a venit ieri din partea ruşilor) în oraşele Ijevsk şi Novosibirsk.