„Grigore Haralamb Grandea se născuse la Țăndărei (26 decembrie 1843), în familia unui negustor macedonean. Și-a construit însă, bovaric, o genealogie fantezistă, pretinzându-se, într-un articol din 1869, descendent nelegitim al lordului Byron, în escapadele sale est-europene (închipuiții noștri snobi cu complexe identitare preferă să fie bastarzi de neam bun decât neamuri proaste...)”, înțepa, într-un crochiu dedicat lui Grandea, criticul și istoricul literar Paul Cernat. „A fost elev al lui Carol Davila la Școala Națională de Medicină și Farmacie, medic militar, student nelicențiat la Liège, revizor școlar, redactor la Monitorul Oficial, fondator de numeroase reviste (cea mai importantă fiind Albina Pindului) și colaborator la multe altele”, remarca în continuare profesorul Cernat.
Profesor pentru Gh. Vasiliu la Bacău
„În ultimii ani ai vieții, a fost profesor suplinitor la Bacău, avându-l printre elevi pe Gh. Vasiliu, viitorul G. Bacovia. Fluctuant politic, Grigore Haralamb Grandea a fost arestat preventiv două zile, în 1880, pentru o presupusă implicare într-un complot contra lui Ion C. Brătianu. A înființat, sub patronajul lui D. Bolintineanu, societatea Orientul, din care a făcut parte și Eminescu (acesta va deveni și redactor la ziarul conservator Timpul, unde Grandea, neagreat de Titu Maiorescu, fusese o vreme director, după care a trecut la... Războiul)”, evidenția Paul Cernat.
Senzaționalism romantic
Mai mult: „Ca poet romantic trecut din copt (în registru patriotic, istoric, meditativ, fantastic, sentimental sau macabru), Grandea oscilează între dezlânat și pasabil, în volumele Preludii (prefațat de G. Sion), Miosotis, Poezii noue și Nostalgia. Teatrul istoric (Fanarioții, Fiii lui Alexandru cel Bun) e la fel de minor. A lăsat în manuscris o epopee intitulată (ca la Baronzi și alții) Daciada și secvențe de călătorie din munții Moldovei. Romanul sentimental Fulga sau Ideal și real (1885) conține toate clișeele emfatice ale senzaționalismului romantic. Mai închegat, deși inegal și prolix, e romanul politico-satiric Vlădia sau Ciocoii noi (despre revoluția pașoptistă și urmările ei deceptive)”.
Metempsihoză și halucinație istorico-genealogică
Cele din urmă aprecieri critice: „Interesant ca idee, mai puțin ca realizare, axat pe metempsihoză și halucinație istorico-genealogică e romanul-foileton Misterele românilor (1879), reluat zece ani mai târziu - după experiența războiului ruso-româno-turc - într-o variantă extinsă, Din altă lume. Amintiri din războiul turco-român. Cele mai bune, vioaie și dinamice sunt nuvelele istorizante sau fantastice (Osânditul la moarte, Luleaua sergentului Coman, Oasele de la Mitropolie, Zâna Cepturei). Rămâne un personaj de coloratură al epocii, cu idei din care alții, mai înzestrați artistic, vor scoate mult mai mult”.
127 de ani s-au împlinit în 8 noiembrie 2024 de la moartea scriitorului Grigore Haralamb Grandea.
„Ca poet romantic trecut din copt (în registru patriotic, istoric, meditativ, fantastic, sentimental sau macabru), Grandea oscilează între dezlânat și pasabil”, Paul Cernat, istoric literar
Citește pe Antena3.roCiuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024 „Cele mai bune, vioaie și dinamice sunt nuvelele istorizante sau fantastice (Osânditul la moarte, Luleaua sergentului Coman, Oasele de la Mitropolie, Zâna Cepturei)”, Paul Cernat