Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce conotații poartă însă acest nume - Sănătescu - cu certă încărcătură istorică? Ne lămurește reputatul etnolog Gheorghiță Ciocioi: „Sănătescu «nu se trage» de la sănătate. Sănătescu, Sănetești, Sinat-ești - sunt nume însemnate în mai multe documente românești, neavând vreo legătură cu substantivul sănătate, ori cu adjectivul grecesc συνετός (synetós) - rațional, deștept”. Atunci? „Sănătescu își are originea în turcismul senet/sănăt, sinet, răspândit în întreaga Peninsulă Balcanică în perioada otomană (aromâni, bulgari, sârbi), trecut și la nord de Dunăre. În tălmăcire, act, zapis, poliță, act de datorie, angajament scris. Provine din arabă - sanad - dovadă a unei datorii, creanțe. Senetciul (senetçi, tc.), sănătcia/sinetcia, bg etc. era, în trecut, un cămătar/zaraf, negustor care se ocupa cu polițe, împrumuturi prin angajamente scrise, adeseori un speculant. Îndeletnicirea dată (cu senet/sănăt, bg., sinete - aromână) va deveni nume de familie - Senetciiski, Sănătciiski, Sinitciiski etc. Nume întâlnite până astăzi peste Dunăre. La noi, în timp, termenul turcesc a fost românizat - Sănătescu”.
Fiul arhitectului
În priza istoriei, continuăm „Dicționarul” cu un un alt nume de elită: Maimarolu. Cel mai vizibil reprezentant a fost Dimitrie Maimarolu, arhitectul Palatului Patriarhiei (fosta Cameră a Deputaților). Semnificația numelui ne-o limpezește filologul Gheorghiță Ciocioi: „Dimitrie Maimarolu (1859-1926), arhitectul care a construit Palatul Patriarhiei, Cercul Militar Național, biserica Sfântul Silvestru (în forma actuală), deși născut la București, provenea dintr-o familie aromână din Macedonia. - De aici, aceasta a adus și numele... Unul turcesc (mimar), preluat din arabă (miʿmār). În Balcani, atât în greaca populară, cât și în bulgară și în dialectele sudice sârbești, termenul mimar a devenit μαϊμάρης, maimar (маймар, мајмар). Astăzi, un arhaism în aceste limbi. Înțelesul? Arhitect, meșter zidar, maistru constructor. Maimaroğlu = fiul arhitectului. Pronunțat în română Maimarolu. Un nume, cumva, «predestinat»...”.
În nerândul lumii
Mai departe, un nume rar la noi, întâlnit în sudul țării - Aligică: „Cel mai probabil, provenit de dincolo de Dunăre, unde este mai răspândit - Alagikov («fiul lui Alagik, Alıgik»), Aliciko, Aligiko. După cuvântul turcesc: alacık (a se citi «alagik»/«alıgik») - pestriț, viu colorat, cu felurite motive. Un termen folosit în trecut, în Balcani - unde din poreclă va deveni nume -, pentru cineva care nu respecta «codul culorilor», îmbrăcămintea/uniforma breslei, ori clasei sociale din care făcea parte, «spărgând tiparele», purtând în comunitate haine pestrițe, viu colorate («în nerândul lumii»), atrăgând astfel atenția celor din jur și ajungând să fie ridiculizat pentru «neorânduiala» sa”.
Vârtelniță și minunea Sfântului Serafim
Și mai departe (cu ochii pe un nume rusesc - Motovilov): „Cum se tălmăcește numele... Nikolai Motovilov (1809-1879) a fost un cunoscut scriitor rus, cel dintâi biograf al Sfântului Serafim de Sarov. Pe când avea 22 de ani, Motovilov a fost vindecat de viitorul sfânt Serafim de o boală reumatică și o slăbiciune a întregului trup, ce dusese la pierderea controlului asupra picioarelor. Aceasta a durat trei ani. Nikolai Motovilov a consemnat învățăturile Sfântului Serafim despre scopul vieții creștine și mai multe dintre profețiile sfântului stareț. Pe locul unde a avut loc discuția dintre stareț și Nicolai Motovilov despre dobândirea Duhului Sfânt, în noiembrie 1831, a fost ridicată mai apoi Biserica Sfântului Duh de la Mănăstirea Sarov. Numele de Motovilov este unul vechi în Rusia (sec. al XVI-lea). Terminația patronimică («ov») e binecunoscută. În tălmăcire: «Fiul lui Motovilo» («Vârtelniță»)”.
Defecte fizice
Tot aici: „Motovilo, în mai multe limbi slave, este folosit pentru vârtelniță, depănătoare, sul/dispozitiv pe care se înfășoară firele, lâna toarsă. În slava veche: motovidlo. De la «motati» - «a înfășura, a răsuci» + vidlo - «furcă». De pe «motovilo» firele gata toarse erau trecute în gheme. Motovilo, inițial, a fost o poreclă pentru persoanele care își învârteau des capul într-o parte și în alta (un defect fizic), ori pentru cei care «băteau pasul pe loc», învârtindu-se în jurul a ceva la nesfârșit”.
Ghemotoc și gulag
Alt nume (cu rezonanță maghiară) - Petőfi: „Petőfi = «fiul lui Pető» - fiul lui Petru. Poetul maghiar Sándor Petőfi (1823 - 1849) și-a maghiarizat numele slav Petrović/Petrovici, purtat de tatăl său (Petrovici, în slavă, «fiul lui Petru»). Pető este o veche formă maghiară pentru Péter/Petru. Patronimul maghiar «fi» a înlocuit și el sufixul slav al numelui”. După sarabanda numelor, urmează doi termeni care încep cu litera „g” - ghemotoc și gulag. Facem loc explicațiilor ce vizează primul termen: „Ghemotoc, adică ceva strâns, mic, mototolit, ca un ghem (glemus, lat.). În fapt, cuvântul repetă cuvântul ghem. O dată în română, a doua oară în slavă. Motok (sl.) - ghem. Din verbul «motati» («мотать») - a înfășura. Ghem-Motoc. Ca un ghem-ghem”. Gulag? „Este un termen folosit la noi pentru lagărele de muncă forțată din U.R.S.S. GULag este însă o abreviere: Direcția Principală a Lagărelor. Ori, mai precis, în rusă: Гла́вное управле́ние исправи́тельно-трудовы́х лагере́й - Direcția Principală a Lagărelor de muncă «de îndreptare»/«corecțională». Un întreg «arhipeleag», după cum îl descrie Soljenițîn”.
„Sănătescu își are originea în turcismul senet/sănăt, sinet, răspândit în întreaga Peninsulă Balcanică în perioada otomană. În tălmăcire, act, zapis, poliță, act de datorie, angajament scris. Provine din arabă - sanad - dovadă a unei datorii, creanțe”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Senetciul (senetçi, tc.), sănătcia/sinetcia, bg etc. era, în trecut, un cămătar/zaraf, negustor care se ocupa cu polițe, împrumuturi prin angajamente scrise, adeseori un speculant”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Motovilo, inițial, a fost o poreclă pentru persoanele care își învârteau des capul într-o parte și în alta (un defect fizic), ori pentru cei care «băteau pasul pe loc», învârtindu-se în jurul a ceva la nesfârșit”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Dimitrie Maimarolu, arhitectul care a construit Palatul Patriarhiei, Cercul Militar Național, biserica Sfântul Silvestru, deși născut la București, provenea dintr-o familie aromână din Macedonia”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Poetul maghiar Sándor Petőfi (1823 - 1849) și-a maghiarizat numele slav Petrović/Petrovici, purtat de tatăl său (Petrovici, în slavă, «fiul lui Petru»)”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
