Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deschidem subiectul cu termenul „mabei” (și cu distinsul etnolog Gheorghiță Ciocioi la cârma lecției, evident): „Mabei era camera de audiențe a domnitorilor munteni și moldoveni, ori camera personală a acestora, iatac domnesc (mabeinul mic). «Domnul ese din lăuntru de la casa ce se cheamă mabei şi vine în spătărie şi şade în domnescul scaun» (logofătul Gheorgache, condică de la 1752, despre Grigore Vodă Callimachi). Este un cuvânt ajuns în română pe filieră turcă - mabeyn. Un împrumut din limba arabă: mā bayn - spațiul dintre două lucruri, interior, mijloc. Cameră intermediară, partea publică sau semipublică a unei locuințe ori a unui palat. În context otoman, adesea, mabeyn-i hümâyûn - anticameră imperială a sultanului. Bayn - cu înțelesul de între, separare - e precedat de particula mā - prefix substantivizat. Din bāna - a deschide, a separa.”
Etimologie persană, moștenire turcească
Următoarea provocare (lingvistică) o constituie cuvântul „șalvari”: „Pantaloni orientali largi (dar și lungi), purtați atât de bărbați, cât și de femei. În anii ‘70, la noi, șalvarii aveau o cu totul altă croială, născând o adevărată modă. La origine, un termen persan, împrumutat nu doar de turci (de la care l-am moștenit). Șalvār, în medio-persană, are înțelesul de pantaloni lungi. Cuvânt compus din şal - coapsă, picior, și din avestanul var - a acoperi.”
Icoane în perete
În completare, un termen livresc – Eclesiastul: „Nume al unei cărți biblice a Vechiului Testament. În greacă, Eκκλησιαστής. Derivă din ekklesia, biserică/ adunare de oameni. În tălmăcire, cel care adună, cel care vorbește unei adunări de oameni, învățător, predicator, dascăl. Traduce ebraicul Kohelet.” Tot aici, termenul catapeteasmă: „Cuvânt de origine greacă - καταπέτασμα. Format din κατά - în jos/ direcția în jos - și πέτασμα ceva întins/ văl/ perdea. Vălul care separa la Tempul evreiesc (dar și în unele templele grecești) sfânta (naosul) de sfânta sfintelor (sanctuar). Azi, în bisericile ortodoxe, perete despărțitor (împodobit cu icoane), din lemn ori zid, între altar și naos.”
Nume cu origine pierdută/neștiută
Vatoped/u - copilul din tufiș?
„Cunoscută mănăstire athonită. În grecește - Βατοπαιδίου. Sunt recepte două etimologii ale numelui dat: 1. Câmp/uri, loc neted (pedion) cu tufișuri, arbuști (vatos); 2. Copilul (paidion) din tufiș/uri (vatos). Cea de pe urmă interpretare este legată de tradiția conform căreia mănăstirea a fost întemeiată de împăratul Teodosie cel Mare după ce fiul său, Arcadius, a fost salvat în chip minunat de la un naufragiu, fiind aflat nevătămat sub un tufiș din această zonă a peninsulei.”
Mogârdici – Botezătorul (armean)
„Deși pentru mulți părut un nume românesc, provenit dintr-o poreclă, Mogârdici (Măgărdici, Magardici) este un nume armean. Întâlnit astăzi mai ales la București și în Dobrogea. Prezent, de asemenea, în regiune, în Turcia și Bulgaria (Cadrilater, Sofia). Inițial, nume de Botez: Ovanes Măgărdici (Hovhannes Mkrtich’, armeană) - Ioan Botezătorul. Devenit nume de familie. Înregistrat de mai multe veacuri la noi în forma dată (Moldova, Muntenia etc.). Trecut și la români, în ultimul secol, ca nume de familie. Prezent în opere literare, piese de teatru (Viforul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, 1910).”
Socaciu – bucătarul ungur
„Nume de familie prezent în Transilvania și Maramureș. Provenit din maghiară. Inițial, un supranume: szakács (socaci) - bucătar.”
Bujduveanu – satul oierilor aromâni din Bulgaria
„Nume aromân, răspândit la noi mai ales în Dobrogea. Purtat și de primarul interimar al Capitalei. A fost luat după cel al satului Bujdova (astăzi, Bojdovo/Bujdovo, sud-vestul Bulgariei). Sat atestat la 1365. În 1891, existau aici 40 de case de cuțovlahi și 30 de case de macedoneni slavi (bulgari). Vlahii coborau vara și primăvara cu turmele lor în satul de munte, majoritatea nelocuind permanent în localitate. Biserica și școala (deschisă doar vara, numai pentru vlahi) erau în greacă. În 1894, împreună cu Lupova (alt sat aromân), Bujdova număra 300 de case de aromâni. În 1905, la Bujdova trăiau 570 de aromâni. După războaiele balcanice, dar mai ales în interbelic, cei mai mulți vlahi din Bujdova se așază în Cadrilater, iar apoi în Dobrogea. De aici, povestea numelui.”
Pastila de religie
Starea nației: Biserica Ortodoxă Română din Ucraina
O chestiune de certă actualitate: „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina ar fi adunat românii laolaltă... Cel puțin pentru o vreme, până ce ucrainenii se lămuresc între ei. I-ar fi ferit de tulburările zilei. Cel mai probabil, aceasta ar fi putut căpăta mai apoi statutul unui vicariat. Greu de spus că lucrurile ar putea sta altfel.”, apreciază Gheorghiță Ciocioi, cercetător (și) în domeniul etnologiei religioase.
120 de parohii românești în Ucraina
De ce n-ar putea sta lucrurile mai bine? „Teritoriul canonic al Patriarhiei Ecumenice a fost acordat Bisericii Ucrainene în 2018. O discuție pe tema dată (mitropolia Bucovinei, eparhiile Basarabiei de sud) se cuvenea a fi purtată dintru început cu Patriarhia Ecumenică. Nu se știe cu ce sorți de izbândă, e drept... Cu niciuna dintre cele două Biserici Ucrainene nu s-ar ieși, altfel, la capăt. Arhiepiscopul ucrainean Viktor Koțaba se plângea, în urmă cu trei ani, autorităților de la Kiev că prin desființarea Bisericii căreia îi aparține ar arunca în brațele Patriarhiei Române cele peste 120 de parohii românești din Ucraina. Biserica sa, declara, apăra integritatea statului ucrainean. O astfel de dezertare a românilor nu s-ar putea întâmpla...”.
Singura soluție: vicariat românesc în Ucraina
Mai departe: „Episodul Troian, la care au luat parte și ierarhi ucraineni, sper să îl avem viu în minte: românii încalcă teritoriul canonic al vecinilor lor. O spune, iată, astăzi, și mitropolitul Epifanie, al Bisericii Autocefale. O conferință panortodoxă, după modelul Troian, ar alinia pe ierarhii ucraineni, sârbi și bulgari, fără doar și poate, împotriva românilor. Rușii nu ar uita nici ei de Basarabia canonic rusească. De aliați, desigur, nu ar duce lipsă... Singura soluție, așadar, vicariatul românesc din Ucraina. Slujbe în română, legături strânse cu țara. Știu, unii vor spune că e prea puțin. Nu văd însă ca astăzi să se poată face ceva mai mult. Organizații juridice lumești de parohii, din teritoriul canonic al unei Biserici, greu să fie subordonate unei alte Biserici. Cel puțin în Răsăritul ortodox. În legătură cu Basarabia, evident, disputa cu rușii pare a se prelungi... Cu Ucraina, chestiunea ecleziastică ar trebui însă reglementată în viitorul apropiat.”
„Mabei era camera de audiențe a domnitorilor munteni și moldoveni ori camera personală a acestora, iatac domnesc (mabeinul mic).”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Mabei este un cuvânt ajuns în română pe filieră turcă - mabeyn. Un împrumut din limba arabă: mā bayn - spațiul dintre două lucruri, interior, mijloc.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Șalvār, în medio-persană, are înțelesul de pantaloni lungi. Cuvânt compus din şal - coapsă, picior, și din avestanul var - a acoperi.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Deși pentru mulți a părut un nume românesc, provenit dintr-o poreclă, Mogârdici (Măgărdici, Magardici) este un nume armean. Întâlnit astăzi mai ales la București și în Dobrogea.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„În legătură cu Basarabia, evident, disputa cu rușii pare a se prelungi... Cu Ucraina, chestiunea ecleziastică (n.r. – românească) ar trebui însă reglementată în viitorul apropiat.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
