Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii subliniază că descoperirile nu ar trebui considerate sfaturi de sănătate. Mai degrabă este o asociere la nivel de populație care se potrivește cu teoriile recente despre biologia evoluționistă.
Teoria corpului de unică folosință
Teoria somei (corpului) de unică folosință, de exemplu, spune că viețile noastre sunt un echilibru între reproducere și supraviețuire - dacă se folosesc mai multe resurse pentru prima, rămân mai puține pentru cea de-a doua.
„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia. Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este consumată din mecanismele de întreținere și reparare a organismului, ceea ce ar putea reduce durata de viață”, explică biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki.
Deși studiile au descoperit anterior că a avea mai mulți copii este asociat cu o avere mai mică la o vârstă mai înaintată în viață, majoritatea cercetărilor anterioare au implicat doar una sau două variabile separat - cum ar fi vârsta la care o femeie a avut primul copil sau câți copii a avut în total.
Cercetătorii din spatele acestui nou studiu au construit o imagine mai cuprinzătoare a istoricului fertilității și mortalității, analizând date despre 14.836 de femei gemene (pentru a ajuta la minimizarea influenței factorilor genetici). Un subset de 1.054 de participante a fost, de asemenea, evaluat pentru markerii îmbătrânirii biologice.
Participanții au fost împărțiți în șase grupuri, în funcție de momentul în care au avut copii, cu un al șaptelea grup adăugat pentru cei care nu au avutt niciodată copii. (Hukkanen și colab., Nat. Commun., 2026)
Acești participanți au fost împărțiți în șapte grupuri, în funcție de numărul de copii vii pe care i-au născut și de momentul în care au născut.
Când și câți copii să aduci pe lume?
Statistic, persoanele care nu au născut copii sau care s-au aflat în grupul cu cel mai mare număr de copii, cu o medie de 6,8 copii, au avut rezultate mai slabe în ceea ce privește îmbătrânirea biologică și riscul de mortalitate.
Femeile care au avut copii la o vârstă fragedă au prezentat, de asemenea, semne de îmbătrânire biologică mai rapidă și o viață mai scurtă, dar această diferență a dispărut în mare parte după controlul altor factori, cum ar fi consumul de alcool și indicele de masă corporală (IMC). Cu toate acestea, rezultatele pentru femeile fără copii și femeile cu un număr mare de copii s-au menținut chiar și după luarea în considerare a altor factori.
Cei mai mici markeri ai îmbătrânirii biologice și ai riscului de mortalitate au apărut în grupul care se distinge printr-un număr mediu de copii - în jur de doi până la trei - și printre cele care au avut sarcini între 24 și 38 de ani.
Teoria somei de unică folosință nu explică de ce lipsa copiilor a fost legată de rezultate mai slabe. Cercetătorii sugerează că variabilele care nu sunt măsurate aici - cum ar fi afecțiunile medicale preexistente - pot influența atât fertilitatea, cât și sănătatea mai târziu în viață.
„O persoană care este biologic mai în vârstă decât vârsta sa cronologică prezintă un risc mai mare de deces. Rezultatele noastre arată că alegerile de viață lasă o amprentă biologică de durată, care poate fi măsurată cu mult înainte de bătrânețe.
În unele dintre analizele noastre, nașterea unui copil la o vârstă fragedă a fost, de asemenea, asociată cu îmbătrânirea biologică. Și acest lucru se poate referi la teoria evoluției deoarece selecția naturală poate favoriza reproducerea mai timpurie, care implică timpi de generație mai scurți, chiar dacă implică costuri legate de sănătate asociate cu îmbătrânirea”, spune epigeneticianul Miina Ollikainen, de la Universitatea din Helsinki.
Aceste statistici nu arată o cauză și un efect direct, ci doar o asociere între un grup mare de oameni. Această asociere poate fi utilizată pentru a dezvolta cercetări biologice suplimentare și pentru a informa strategiile de sănătate publică.
Cu toate acestea, o multitudine de alți factori afectează atât durata de viață, cât și îmbătrânirea biologică. Acest studiu ar trebui luat în considerare și în contextul altor cercetări care demonstrează beneficiile de a deveni părinte.
„Prin urmare, o femeie nu ar trebui să ia în considerare schimbarea propriilor planuri sau dorințe cu privire la copii pe baza acestor descoperiri”, conchide Ollikainen.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications, și citată de sciencealert.com.
Citește pe Antena3.ro
