Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Don Giovanni”-ul lui Mozart, în luna noiembrie pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă joi, 21 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart. Regia poartă semnătura Andei Tabacaru-Hogea, scenografia și efecte video au fost realizate de către Anca Albani, coregrafia a fost creată de Mălina Andrei, iar video-ul și lighting design-ul de Gabriel Kosuth. Maestru de cor Daniel Jinga. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ciprian Teodorașcu.
Anda Tabacaru-Hogea, despre spectacolul ,,Don Giovanni” de pe scena Operei Naționale București: „Don Giovanni trăiește clipa în mod excesiv și într-o totală libertate de expresie: de la violență erotică la tandrețe fermecătoare, de la un umor spontan la cinism demonic. Fiecare scenă și fiecare arie a sa este o degajare de energie fantastică ce depășește zona realului. Chiar de la primele acorduri ale uverturii ni se relevă confruntarea eroului cu metafizicul, cu sufletul și ochiul unui spirit justițiar care urmărește, vede și acuză toate excesele lui Don Giovanni. Ochiul lumii, ochiul omniprezent al lui Dumnezeu, ochiul propriei conștiințe dorește întoarcerea la regului și principii. Libertatea de expresie a eroului nu o dorește. De aici decurge această luptă fantastică, plină de voluptate, energie și mister.”
Într-un mod absolut genial, Wolfgang Amadeus Mozart şi Lorenzo da Ponte reunesc în opera „Don Giovanni” drama, comedia şi fantasticul, cei doi creatori realizând în plin clasicism un spectacol total, de o complexitate şi o substanţă deopotrivă shakespeariană şi wagneriană. Don Giovanni trăieşte clipa în mod excesiv şi într-o totală libertate de expresie: de la violenţă erotică la tandreţe fermecătoare, de la umor spontan la cinism demonic. Fiecare scenă şi fiecare arie a sa este o degajare de energie fantastică ce depăşeşte zona realului.
Legenda lui Don Juan a inspirat mari autori din toate timpurile, de la Tirso de Molina, Molière, E.T.A. Hoffmann, George Gordon Byron, Alexandr Puşkin, George Bernard Shaw şi Albert Camus, fiind punctul de pornire al unor eseuri, piese de teatru, poezii. Între toate, opera lui Mozart rămâne inegalabilă, proaspătă la fiecare montare, de parcă neobositul Don Juan însuşi ar fi inoculat-o cu energia sa. O operă despre seducţie, despre relaţia dintre etic şi estetic, despre forţa dorinţei şi a frumuseţii.
Următoarea reprezentație de pe scena Operei Naționale București va avea loc sâmbătă, 28 decembrie 2019, începând cu ora 18:30.
Citește pe Antena3.ro
Călin Brătescu, invitat special în spectacolul „Samson și Dalila” de pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă spectacolul „Samson și Dalila” de Camille Saint-Saëns, vineri, 22 noiembrie. Regia poartă semnătura lui Giandomenico Vaccari, coregrafia a fost realizată de către Davide Bombana, iar decorul și costumele de către Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta.
Pentru această reprezentație, publicul spectator îl va putea urmări pe tenorul Călin Brătescu interpretând rolul Samson, în calitate de invitat al Operei Naționale București.
Pe 2 Decembrie 1877 avea loc premiera operei „Samson și Dalila” la Weimar, cu un libret tradus în germană. În decursul timpului opera „Samson și Dalila” a constituit o oportunitate pentru afirmarea multor staruri din lumea teatrului liric. În particular rolul Dalila este considerat unul dintre cele mai complexe roluri de mezzo-soprană și a fost interpretat de mari artiste precum: Marie Delna, Grace Bumbry, Julia Claussen, Fiorenza Cossotto, Rita Gorr, Denyce Graves, Louise Homer, Marilyn Horne, Elena Obraztsova și Risë Stevens.
Deși nici una din celelalte creații de gen ale lui Saint-Saëns nu a suferit atâtea chinuri ale facerii în anii de început, la fel de adevărat este și faptul că nici una din aceste opere nu a repurtat un asemenea succes de durată de-a lungul timpului precum „Samson și Dalila”.
Încă din 1861, Camille Saint-Saëns îl uimise pe Wagner prin darurile sale; într-o scrisoare din 1867, Berlioz îl desemnează ca pe „un maestru pianist uluitor...și unul dintre cei mai mari muzicieni ai epocii noastre”. Admirația pe care o suscită muzicienilor mai în vârstă este împărtășită de colegii lui de generație- mai ales de Bizet-, care văd în el șeful școlii muzicale franceze. Debussy, care nu îl agrea, afirma: „Saint-Saëns este omul care știe cel mai bine muzica întregii lumi”.
În postura de compozitor, a abordat toate domeniile, toate genurile, atât religioase, cât și profane, inspirându-se din toate stilurile, lucrând cu ușurință cu formațiile vocale și instrumentele cele mai variate.
Dacă a încheiat prin a deveni încarnarea unei tradiții academice, un bătrân ilustru căruia i s-au făcut monumente încă înainte de a muri, obosit, poate, de atâtea onoruri care l-au copleșit, să nu uităm tot ceea ce-i datoreză muzica franceză și în mod deosebit întoarcerea la izvoarele cele mai nobile și mai pure ale acesteia, la ceea ce oferă ea incomparabil în materie de desen muzical, apoi o privire penetrantă și o ardoare de prozelit față de Bach și Rameau, într-o epocă în care aceștia erau aproape uitați, dacă nu chiar disprețuiți, iar la polul opus, apărarea înflăcărată a ceea ce s-ar fi putut crede că se afla foarte departe de arta lui impasibilă: demiurgii umbrei, acei muzicieni blestemați pe care în tinerețea lui generoasă îi exaltase, mai precis Liszt, Berlioz, Schumann, Wagner.
Următoarea reprezentație va avea loc joi, 12 decembrie 2019, începând cu ora 18:30.
Ștefan Pop, invitat special în spectacolul „La Traviata” de pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă miercuri, 20 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „La Traviata” de Giuseppe Verdi în regia și mișcarea scenică a lui Paul Curran. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Janko Zsolt – invitat.
Spectacolul readuce în atenția publicului povestea emoționantă a unei curtezane care a trăit în Parisul primei jumătăți a secolului XIX – lea sub numele de Marie Duplessis și care a marcat existența unor artiști precum compozitorul Franz Liszt și scriitorul Alexandre Dumas-fiul. Acesta din urmă, în semn de omagiu postum, a ales-o drept muză pentru celebrul său roman „Dama cu camelii”, care i-a servit lui Giuseppe Verdi drept sursă de inspirație pentru opera sa, „La Traviata”, a cărei primă reprezentație la București a a avut loc în anul 1856, la câțiva ani de la premiera mondială de la Teatrul La Fenice din Veneția.
Regizorul Paul Curran propune o montare neconvențională și provocatoare care transpune acțiunea poveștii din Parisul anului 1700, așa cum apare în libretul operei. Conceptul regizoral urmărește detaliile-cheie ale poveștii Traviatei, în special contrastul dintre conservatorismul aparent și pomiscuitatea tacită, care îi conferă savoare dramatică.
Regizorul Paul Curran despre „La Traviata” de pe scena Operei Naționale București: „Cred că, pentru vremea aceea, Verdi scria o operă modernă. Tema operei era foarte populară în epocă, dar în același timp...periculoasă. În altă ordine de idei, drama constă într-o poveste pe care fiecare dintre noi poate s-o înțeleagă, este povestea unei femei în dizgrație. Credeți că toată această poveste are șanse să se întâmple în realitate? Desigur. Ar trebui o femeie să fie pusă într-o situație atât de îngrozitoare din cauza societății? Eu nu cred asta. Dar tocmai acest aspect o face atât de interesantă pentru mine și mai ales toți putem să găsim ceva în ea din noi înșine, putem găsi ceva similar în noi din anumite fragmente ale poveștii din La Traviata.”
„Clasic şi modern într-o remarcabilă scenografie. Decorurile şi costumele impresionează de la primul cadru prin desene ce dau echilibru platoului scenic, imaginat în ambientul unor locaţii pariziene de început de secol XX, cu mult baroc, dar şi cu tente de „art nouveau”. Acţiunea se petrece însă la finele anilor ’50. Eclectismul asocierii ideilor se susţine şi place.” – Costin Popa
Tenorul Ștefan Pop, invitat special în spectacolul „La Bohème” de pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă sâmbătă, 23 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „La Bohème” de Giacomo Puccini, în regia lui Ionel Pantea. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Adrian Morar – invitat.
Pentru această reprezentație publicul spectator îl va putea urmări pe tenorul Ștefan Pop interpretând rolul Rodolfo, în calitate de invitat al Operei Naționale București.
Spectacolul de pe scena Operei Naționale București este construit ca o frescă de epocă, dar fără a respecta perioada în care au plasat acțiunea libretiștii, adică prima jumătate a secolului XIX- lea. Convins de faptul că, pentru această operă, Puccini s-a inspirat din propriile experiențe ale anilor săi de studenție, regizorul Ionel Pantea și echipa sa de creație au mutat acțiunea peste câteva decenii, către finalul secolului, în Parisul anilor 1880-1890.
Astfel, scenografii Ștefan Caragiu și Liliana Cenean au recreat cu fidelitate atmosfera Cartierului Latin din această perioadă, cu celebra cafeanea „Momus” și vânzătorii ambulanți de pe străzile orașului, imaginea unei mansarde întunecate, adăpost pentru artiștii vremii, zorii unei zile aproape de bariera Parisului etc. Practic, spectacolul este o producție tradițională de operă, cu accent pe adevărul istoric și pe interpretarea personajelor, așa cum le-au dorit autorii. Personajele din „La Bohème” retrăiesc astfel pe scena Operei Naționale București realitatea crudă dată de statutul tinerilor artiști în epoca lui Puccini, dar din care ei reușesc să evadeze uneori prin creație, iubire și vis.
Regizorul Ionel Pantea despre producția „La Bohème” de pe scena Operei Naționale București: „Cred că este opera cea mai iubită și mai des reprezentată din creația pucciniană. Am dorit o operă pe bune, convingătoare și vie, făcută cu noimă și armonie, cultivând spontaneitatea, naturalul ca valoarea, care să pună în fapt visele echipei. Doresc acestui spectacol să-i bucure pe bucureșteni și nu numai, astfel încât să savureze timp îndelungat această producție.”
„Spărgătorul de nuci”, baletul ce anunță sărbătorile de iarnă pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă duminică, 24 duminică 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul de balet „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia lui Oleg Danovski, adaptarea regizorală și coregrafică poartă semnătura lui Oleg Danovski Jr., scenografia a fost realizată de către Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
Coregraful Oleg Danovski Jr., despre spectacolul „Spărgătorul de nuci” de pe scena Operei Naționale București: „Spărgătorul de nuci prezintă o poveste între realitate şi visul Clarei în noaptea de Crăciun, un balet plin de magie, culoare, fascinaţie, dinamism și, totodată, cel mai așteptat spectacol de balet din preajma sărbătorilor de iarnă. Mă bucur foarte mult că în an centenar am reușit să colaborez cu Opera Națională București, oferind din tot sufletul acest minunat spectacol, care, din păcate, lipsea din repertoriu de mai mulți ani.
Am descoperit aici balerini și maeștri talentați, profesioniști și dedicați, așa cum este necesar să avem pe prima scenă a țării. Timpul a fost scurt, dar am reușit împreună în doar două luni să realizăm un spectacol pe care cu siguranță publicul îl așteaptă cu nerăbdare și entuziasm.
Invit cu drag publicul Operei Naționale București să descopere tărâmurile magiei, să trăiască povestea alături de personaje şi să fie martori ai acestui balet feeric, original montat de Oleg Danovski .”
Ceaikovski a început lucrul asupra creației sale „Spărgătorul de nuci” în luna ianuarie a anului 1892, iar în martie lucrarea a fost terminată, dând dovadă de o ireală forță inspiraţională ce a creat o capodoperă, în care muzica și dansul se împletesc într-o perfecțiune desăvârșită.
Celebrul balet „Spărgătorul de nuci” a cucerit publicul spectator de toate vârstele chiar de la premiera mondială de pe scena Teatrului Imperial Mariinski, Sankt Petersburg, ce a avut loc pe 6 decembrie 1892. Piotr Ilici Ceaikovski a devenit astfel compozitorul care a bucurat inimile copiilor de pretutindeni în prag de sărbătoare, oferindu-le cel mai frumos cadou: o poveste de basm cu o tradiție lirică ce continuă să anunțe și astăzi sărbătorile de iarnă, cu exaltare și pe partituri fermecătoare.
Datorită succesului de care s-a bucurat, celebrul balet a fost transpus de-a lungul anilor cu succes în filme artistice, desene animate sau balet pe gheață, partitura compozitorului rus având la bază basmul omonim semnat de Alexandre Dumas. Povestea de iarnă ne aduce în atmosfera de basm în care dansul, emoția și simfonia se întregesc într-un vals de vis.
