Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
George Balanchine
Considerat a fi parintele baletului neo clasic si fondatorul scolii nationale de balet din Statele Unite, GEORGE BALANCHINE (1904-1983) parcurge un drum lung si sinuos de la tanarul gruzin Balansivadze la "Mister B". Se formeaza la Scoala Imperiala de Balet din Sankt Petersburg, continua sa studieze pianul la Conservator, colaboreaza la Paris cu Baletele Ruse ale lui Serghei Diaghilev, apoi cu cele din Monte Carlo. Cariera sa americana incepe in 1934; timp de aproape o jumatate de veac va compune peste 450 de coregrafii, buna parte pentru compania pe care o fondeaza in 1948, New York City Ballet.
Produce bijuterii precum Agon, Apollon musagète, Cele patru temperamente, Visul unei nopti de vara, Jewels si o intreaga serie de balete clasice (Spargatorul de nuci, Lacul lebedelor, Coppelia). Colaboreaza cu fratii Gershwin, dar mai ales cu Igor Stravinski, pe a carui muzica monteaza aproape 40 de balete. Lucreaza pentru Hollywood, Broadway si televiziune.
Debutand intr-o epoca de austeritate economica, dezvolta un stil specific american pornind de la cel academic rus, un dans epurat in care renunta in aparenta total la scenariu, dans caracterizat prin spirit atletic, viteza, dinamism, complexitate si pigmentat cu asimetrii. Simplitatea scenografica este compensata prin frumusetea fizica a balerinei de tip androgin, careia nu i se cere expresivitate dramatica, intrucat linia dansanta este considerata ca fiind expresiva in sine. Devenit peste timp o adevarata institutie a baletului, lucrarile sale sunt un must pentru orice companie de balet care se respecta.
Valsul fantezie (pe muzica de Glinka) este o piesa relativ scurta, densa si deosebit de solicitanta, creata in 1953 pentru un grup restrans de solisti – atunci, ca si acum, predominau balerinele in compozitia companiei – si reluata in 1967. Pentru Balanchine, structura dansului trebuie sa ofere o interpretare a partiturii muzicale iar baletul este inainte de orice o problema de tempo si de spatiu: spatiul delimitat de scena, timpul furnizat de muzica. "In baletele lui Balanchine, femeia nu este niciodata mama sau servitoare, este intotdeauna personajul adorat, personajul venerat... Valsul Fantezie este bucurie pura, miscare si zbor… este o explozie de energie", afirma maestrul de balet Paul Joseph Boos.
Serenade (pe muzica de Ceaikovski) este conceputa in 1934, cu mijloacele de care coregraful dispune la inceput de drum: un ansamblu de dansatoare, la care se adauga 2-3 solisti. Balanchine isi afi rma deja vointa de a scoate baletul de sub tutela libretului, in favoarea abstractizarii, cultivand o arhitectura vizuala cand plutita, cand alerta. Conceputa initial ca o lectie de tehnica de scena, lucrarea incorporeaza subtil in coregrafie mici intamplari din timpul montarii. Reluata in mai multe randuri, Serenade contine, in forma sa actuala, patru miscari: Sonatina, Vals, Dans rus si Elegie. Ultimele doua rastoarna ordinea partiturii ceaikovskiene, ceea ce face ca baletul sa se incheie intr-o nota de tristete.
Falling Angels. Dupa studii de balet absolvite la Conservatorul din Praga, JIRÍ KYLIÁN (n. 1947) obtine o bursa la Royal Ballet School din Londra, apoi danseaza o vreme la Stuttgart Ballet, unde incepe sa monteze sub aripa lui John Cranko.
Devine director artistic al Nederlands Dans Theatre de la Haga in 1976. In anii conducerii sale, compania capata o structura unica in lume: NDT1 – trupa de baza, NDT2 – tinerele sperante, la care adauga in 1992 NDT3 – segmentul pentru dansatori maturi, de peste 40 ani, fi ecare avand un repertoriu distinct, adaptat varstei si disponibilitatilor. Renunta la directia artistica a teatrului in 1999 dar ramane coregraf rezident pana in 2009. Dintre cele aproape 100 de piese, create in majoritate pentru NDT dar si pentru Stuttgart Ballet, Opera din Paris, Opera de Stat din München, Baletul din Tokyo sau Scala din Milano, memorabile sunt Bella Figura, Simfonia psalmilor, Petite Mort, Sleepless, Smoala si pene (vazut la Bucuresti in 2007), Gods and Dogs, Last Touch First, Mémoires d’Oubliettes. Puse in scena in intreaga lume, ele contribuie la faima nedezmintita a olandezului de origine ceha, detinator a numeroase distinctii nationale si internationale .
Unul dintre cei mai importanti coregrafi actuali, Jirí Kylián este reprezentativ pentru acea zona in care miscarea moderna beneficiaza de formatia clasica a balerinilor profesionisti, eliberandu-i de constrangerile performantei academice.
Conceputa ca un "omagiu vesel" adus dansatoarelor, Falling Angels este o lucrare pentru opt interprete. Deja clasica in genul ei, piesa a fost creata in 1989 in cadrul spectacolului Black and White, cu conotatii nu doar cromatice ci si de atitudine din partea coregrafului. Continand mai multe straturi de experiente artistice si fi lozofi ce, decantate pana la obtinerea esentei, ea fi ltreaza infl uentele suprarealiste si minimaliste ale creatorului prin experienta dansului in starea sa cea mai naturala, vazut la aborigenii australieni.
Partitura lui Steve Reich (Drumming) propune o structura stricta, oferind totodata libertate coregrafului si interpretarii. Mixate de sintetizator, ritmurile si structurile muzicale produc pe alocuri un efect sonor stratifi cat, transpus intr-un dans de o fizicalitate intensa.
"Pentru Kylian, a (pro)pune intrebari este adesea mai important decat a gasi raspunsuri: ce pot fi ingerii (de)cazuti/ cazatori, exista asa ceva? Trecand prin viata/religie/gandire, el surprinde Femeia in ipostaza de gen si de datatoare de viata; pe taramul artei, ea este Dansatoarea prin excelenta, un corp generic cu multe inimi, cu o pulsatie mereu surprinzatoare, imbinare de forta, viteza, mobilitate, fi nete, versatilitate, individ unic si inconfundabil, capabil de a se estompa in unison...
Miscarea radiaza din abdomen, in contratimp cu torsul si intr-o coordonare complexa a partilor corpului, dansul vine din neant, nu are sfarsit si este dominat de grup – de cele mai multe ori intr-o orchestrare clara, de face – din care se desprind solouri care apoi se reintegreaza... "
"Ceea ce ii apropie pe cei doi artisti , reuniti prin creatiile lor in Seara de balet a Operei bucurestene, este ca dansul lor este abstract si deci nu povesteste ci traieste prin expresia fi ecarei miscari in parte. In rest, totul ii desparte. Pentru Kylián, muzica este un partener care il poate inspira, fara a urmari insa sa-i vizualizeze alcatuirea, ba poate chiar, uneori, sa intre in raspar cu sugestiile ei...
Dar ceea ce ii separa substantial este, in primul rand, stilul. Atat morfologic, cat si ca structura sintactica combinatorie, George Balanchine se foloseste de vocabularul pur clasic si de posibilele sale variatii si variante, in timp ce Jiri Kylián face parte din largul curent al dansului modern, neomogen, ingloband creatori nenumarati, dar care cauta toti noi moduri de expresie, ivite din miscarea intrinseca a corpului, din noi raporturi cu timpul, cu spatiul sau cu alternarea momentelor de tensiune si de relaxare."
Liana Tugearu
Sambata 24 septembrie
Ora 19.00
Opera Nationala Bucuresti
Seria "Spectacole de opera si balet"
COMPANIA DE BALET A OPEREI NATIONALE BUCURESTI
Program :
● SEARA DE BALET VALS FANTEZIE
Premiera Mondiala : New York City Ballet, Centrul Metropolitan de Muzica si Teatru, 6 ian. 1953
Premiera Nationala : Opera Nationala Bucuresti, 17 aprilie 2010
Coregrafia : GEORGE BALANCHINE
Pus in scena de : Paul Joseph Boos
Muzica : Mihail Ivanovici Glinka
Costume : Barbara Karinska
Lumini : Mark Stanley
Solisti: Bianca Fota, Ovidiu Matei Iancu, Mihaela Soare, Madalina Stoica, Maki Shirase, Megumi Koshi
Balet Balanchine® este prezentat prin acord cu The George Balanchine Trust si a fost realizat in conformitate cu standardele privind serviciile de Stil Balanchine® si Tehnica Balanchine®, stabilite si furnizate de catre Trust.
● SERENADA
Premiera Mondiala : Scoala Americana de Balet White Plains N.Y., 9 iun. 1934
Premiera Nationala : Opera Nationala Bucuresti, 17 aprilie 2010
Coregrafia: GEORGE BALANCHINE
Pus in scena de : Paul Joseph Boos
Muzica : Piotr Ilici Ceaikovski
Costume : Barbara Karinska
Lumini : David Grill
Vals: Bianca Fota, Gigel Ungureanu
Russian Girl: Mihaela Soare
Dark Angel: Kokoro Umemoto
Elegy: Bianca Fota, Mihaela Soare, Kokoro Umemoto, Valentin Stoica
Balet Balanchine® este prezentat prin acord cu The George Balanchine Trust si a fost realizat in conformitate cu standardele privind serviciile de Stil Balanchine® si Tehnica Balanchine®, stabilite si furnizate de catre Trust.
● FALLING ANGELS
Premiera Mondiala : AT&T Danstheater, The Hague - NL, Nederlands Dans Theater, 23 nov. 1989
Premiera Nationala : Opera Nationala Bucuresti, 1 mai 2011
Conceptul si coregrafia : JIRÍ KYLIÁN
Asistent coregrafie: Nancy Euvernik
Muzica : Steve Reich (Drumming - partea I)
Costume : Joke Visser
Lumini : Joop Caboort
Solisti: Adina Tudor, Andra Ionete, Cristina Dijmaru / Raluca Ciocoiu, Corina Tudosanu, Bianca Stoicheciu, Bianca Ungureanu, Alexandra Gavrilescu, Megumi Koshi
