Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
«Ambasada Portugaliei la Bucureşti salută iniţiativa Musicals.ro de a promova “Săptămâna Fado” publicului român. Fado este un gen de muzică strâns legat de spiritul, istoria şi tradiţia Portugaliei. Suntem foarte incântaţi să vedem că acest gen de muzică este apreciat pe scară largă in România, fiind un alt element de aprofundare a legăturilor culturale şi de prietenie dintre popoarele noastre», declară E.S. doamna Teresa Macedo, Ambasadorul Portugaliei la București.
Fado a apărut la începutul secolului al XIX-lea în Lisabona având originile în districtele portuare Alfama, Mouraria și Bairro Alto. Există două stiluri principale de fado, și anume cele din orașele Lisabona și Coimbra. Stilul Lisabona este mai bine cunoscut, fiind popularizat de celebra cântăreață de fado Amália Rodrigues, în timp ce stilul din Coimbra este în mod tradițional legat de universitatea orașului și de stilul trubadurilor medievali. Cuvântul fado provine din cuvântul latin fatum, care înseamnă „soartă”.
Fado, pe lista patrimoniului mondial UNESCO, un stil muzical plin de dor și melancolie
Pe 27 noiembrie 2011, fado a fost adăugat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Este una dintre cele două tradiții muzicale portugheze care fac parte din lista UNESCO, cealaltă fiind Cante Alentejano.
Stilul muzical fado este privit ca o formă de cântec care poate fi despre orice, dar care trebuie să urmeze o anumită structură tradițională. În credința populară, fado este o formă de muzică caracterizată prin melodii și versuri triste, adesea despre mare sau despre viața săracilor, și infuzată cu un sentiment de resemnare, soartă și melancolie.
Acest lucru este surprins și de cuvântul portughez saudade, care înseamnă dor, acesta simbolizând un sentiment de pierdere, una permanentă și ireparabilă. Acest lucru este similar cu stilul mai multor genuri muzicale din fostele colonii portugheze, cum ar fi morna din Capul Verde, care poate fi legată istoric de fado în forma sa anterioară și și-au păstrat moștenirea ritmică. Această legătură cu muzica unui proletariat urban și maritim portughez istoric precum marinari, boemi, muncitori portuari, comercianți portuari, peșteri și alți oameni din clasa muncitoare, poate fi găsită și în modinha braziliană și kroncong indonezian, deși toate aceste genuri muzicale s-au dezvoltat ulterior propriile lor tradiţii independente.
Printre cei mai celebri cântăreți de fado se numără Dulce Pontes, Amália Rodrigues, Maria Teresa de Noronha, Alfredo Marceneiro, D. Vicente da Câmara, Frei Hermano da Câmara, , Carlos do Carmo, Mariza, Mafalda Arnauth, António Zambujo, Ana Moura, Camané, Helder Moutinho, Carminho, Mísia, Cristina Branco, Gisela João și Katia Guerreiro.
Dulce Pontes, regina muzicii fado, revine în România într-un spectacol extraordinar
Dulce Pontes, regina muzicii fado, revine în România într-un spectacol extraordinar pe 10 decembrie la Sala Palatului din București. Celebra cântăreață portugheză a mai încântat și în 2015 spectatorii români, promițând atunci că va reveni.
Dulce Pontes, una dintre cele mai bune voci din lume, supranumită succesoarea celebrei Amalia Rodrigues, sufletul muzicii fado, va încânta publicul prezent la spectacol cu vocea sa inconfundabilă. Vocea artistei nu poate fi catalogata ca aparținând unui stil anume, permițându-i acesteia să interpreteze cu succes rock fado sau chiar cântece cu inflexiuni africane.
Cântecele ei au contribuit la renasterea în anii 1990, a muzicii fado, cântecul său din 1993, “Cancao do Mar”, fiind una dintre cele mai renumite și populare cântece fado create vreodată, având peste 12 milioane de vizualizări pe YouTube în momentul de fata. Mai mult, interpretarea ei a unor melodii celebre de fado precum „Lágrima” și „Estranha Forma de Vida”, i-a adus în presa internațională reputația de „succesoare și moștenitoare a celebrei Amalia Rodrigues”.
Dulce Pontes s-a născut în Montijo, Portugalia, în 1969. în 1991 a câștigat Festivalul Național de Cântec al Portugaliei și tot în același an a reprezentat Portugalia la Eurovision. Chiar dacă nu a câștigat, concursul a fost rampa ei de lansare în Europa. Din acel moment cariera ei a urmat drumul succesului. Fiind o patrioată, Dulce Pontes a promovat din prima clipa muzica fado, considerată în acel moment „moartă”.
Dulce Pontes îmbină fado-ul tradițional cu stilurile contemporane și caută noi forme de exprimare muzicală. Artista a introdus tradițiile muzicale din peninsula iberică în munca sa, redescoperind multe melodii populare uitate de mult și folosind instrumente muzicale vechi. Lucrarea ei este inspirată și influențată nu numai de tradiția muzicală iberică, ci și de sunete africane, braziliene, arabe și bulgare. Cel mai adesea cântă în portugheza ei nativă.
