Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Margareta Pâslaru (născută la 9 iulie 1943 în București) a început în copilărie, cu lecții de harpă, balet, pian și pictură.
Avea doar patru ani și jumătate la prima sa apariție în public, în rolul copilului „Madame Butterfly” de Puccini, pe Scena Operei Naționale.
“George Grigoriu este cel care a remarcat timbrul meu vocal. Eram elevă, aveam 15 ani și jumătate și a fost o întâlnire nemapoimenită, atunci, la Casa de Cultură. El a compus pentru mine “Chemarea mării”, care a devenit ulterior un mare șlagăr și a avut, pentru vremea aceea, vânzări record.”, își amintește cunoscuta artistă. De altfel, record a fost și numărul de compozitori, peste 60, care au scris de-a lungul timpului cântece pentru ea.
Margareta Pâslaru era, așadar, o copilă atunci când a devenit celebră. Iar domnul Cornescu, directorul Televiziunii, le atrăgea atenția celor de la machiaj să nu fie fardată prea mult atunci când apărea pe post. “”Trebuie să vină cu carnetul de la școală să-l vedem. Dacă are note bune cântă, dacă nu, nu cântă. Și nu-i mai faceți ochii atât de mult, că e elevă”, așa spunea”, a povestit Margareta Pâslaru la Antena Stars.
„Meseria cere veșnic o anume îmbunătățire. Perfecționismul e o sursă continuă de nefericire, pentru că știu întotdeauna că se poate mai bine”, declară Margareta Pâslaru.
De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely spunând în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.
Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România: „(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.
La fel de impresionant este gândul pe care îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „A început să joace şi „iepuraşul” a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul „Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].
Printre melodiile sale memorabile se numără piese precum: „Timpul”, „Dacă ai ghici”, sau „Diamant fermecat”.
Debutul său în film a avut loc în anul 1961, în „Fumatul strict oprit”, în regia lui Valeriu Lazarov. Urmează, trei ani mai târziu, distribuția sa în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”.
Dintre filmele celebre în care a jucat amintim: „BD la munte şi la mare”, „Veronica” şi „Moartea domnului Lăzărescu”.
