Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zilele trecute am primit un mesaj care m-a blocat. L-am citit de cateva ori, incercand cu ochii mintii sa ma asigur de adevarul vorbelor primite. "In Rai din timpul vietii asta inseamna participarea la spectacolul «Vremea Nemaniei»." Stiind foarte bine ce este in stare sa infaptuiasca Tudor Gheorghe cand ajuge pe scena, m-am bucurat ca un spectator a simtit ca poezia lui Grigore Vieru propovaduita de taumaturg i-a adus Raiul.
L-am sunat pe Tudor Gheorghe si l-am intrebat direct: "Ce le-ati facut? Ce s-a intamplat?". Bineinteles ca mi-a raspuns, pe larg, daca tot aveam vreme. "Receptivitatea unui spectacol in Basarabia pe poezia lui Grigore Vieru, care este Dumnezeu pentru basarabeni, s-ar putea sa fie mai mare fata de-a noastra" – isi incepe Tudor "pledoaria". "Reactia spectatorilor a fost absolut socanta. Am ales cele mai frumoase poezii ale lui Grigore Vieru si am avut nebunia sa fac premiera in satul in care s-a nascut, Pererita. Trebuie sa-ti imaginezi reactia unor oameni simpli, a unor tarani care nu au vazusera in viata lor, pe scena, un oboi, un violoncel... Primirea a fost extraordinara! Si eu n-am facut nimic altceva decat sa le comunic poezia unui baiat de-al lor. Si la Chisinau sala a fost arhiplina cu oameni care s-au cutremurat. Doamna Raisa Vieru a venit si mi-a spus ca, la un moment dat, a uitat ca se afla intr-o sala de spectacol. Credea ca se afla intr-o catedrala. Mi-a mai spus ca prietenia mea cu Grigore Vieru este si dincolo de moarte."
Ce cuvinte puternice rostite chiar de sotia poetului! M-au impresionat, iar tacerea mea spunea multe. Tudor Gheorghe a continuat: "Pe mine la Cahul m-a impresionat ca Gentiana Serbu, consolul general, a invitat, in primele randuri, deportatii. Le-am dedicat un cantec basarabean... durerii lor, suferintei lor, care nu poate fi inteleasa usor de noi.
Spectacolul este bine structurat, are si poezie de dragoste, are si poezie din ale caror versuri se simte duritatea lui Vieru... Rusinosul proverb «Capul plecat sabia nu-l taie» se incheie splendid la Vieru cu «Uite ca l-au taiat!»". "Ni l-au taiat, intr-adevar, dar ne-a ramas hazul", am spus vrand sa alung necazul.
I-am auzit zambetul, au urmat apoi si vorbele: "Spectacolul este si amuzant, doar stii cum sunt eu. Le povestesc spectatorilor cum, in anii ’80, am fost chemat la Securitate din cauza lui Vieru. Este absolut amuzant. Am cantat un poem despre fericire. Nebunia a fost ca eu spuneam: «Sunt fericit ca n-am cantat pa... unii»... In cele din urma, le-am explicat frumos ca, de fapt, era vorba despre o antipatie fata de niste pasari care se infoaie, care tipa, si nu canta si care nu dau oua de mancat... Dom’ne, nu-mi plac paunii astia!". Dupa ce am terminat pauza de ras, am indraznit sa-i spun ca acest spectacol are titlul cel mai dur si ca nemania este un lux. Cine isi permite sa nu fie manios? "Da, este dur, insa eu fac cunoscuta poezia lui Vieru, o propovaduiesc intr-o perioada in care tineretul crede ca ceea ce canta copilasii astia de hip-hop e poezie!", mi-a raspuns. "Bine ca au habar cine e Tudor Gheorghe!", am exclamat cu toata sinceritatea. "Sa stii ca din ce in ce mai multi tineri au habar! Intr-o perioada in care ne injuram si ne uram pentru nimicuri, pentru salarii, pentru pamant, pentru educatie. De fapt, nimeni nu mai stie pentru ce exact. Vreau ca nemania sa fie numitorul comun al romanilor. Exista un soi de manie interioara, cand esti suparat ca nu realizezi un lucru, dar noi ne maniem pe rahaturi, pe lucruri care nu merita. Suntem rupti in fund si-n suflet!" Bucurestenii vor avea parte de "Vremea Nemaniei" pe 26 octombrie, la Sala Palatului, incepand cu ora 19:00.
Citește pe Antena3.ro
