„Grec din zona Macedoniei după tată, cvasiautodidact, cu o biografie profesională aventuroasă, acest «echivalent al lui Gorki din Rusia», cum și-a spus, intră în cercurile socialiste (unde va fi remarcat de triumviratul N. D. Cocea, Galaction, Arghezi) și, ca agitator, conduce țăranii răsculați din zonă în răscoala din 1907. Prins de autorități, e condamnat la moarte, fiind achitat in extremis (episoadele răscoalei vor fi evocate cu dramatism în romanul Răsculații (1910) și în piesa socială Lupii (1915). Creator, printre altele, de romanțe și cântece lăutărești (placheta Cântecele lui Iancu din 1924, ca megahit-ul Maria neichii, Marie, care-l va impresiona și pe bolnavul Blecher), colaborator asiduu la Radio la emisiunea «Ora satului», fondator de cooperative rurale, a lucrat, printre altele, ca învățător în satul natal”, remarca istoricul literar Paul Cernat în fuga primelor tușe închinate portretului lui I.C. Vissarion.
„Cucurigu!”, confiscat de propaganda sovietică
„În timpul Primului Război Mondial, ca lucrător la cenzura militară, a ținut un jurnal valorificat mai târziu în volumul de schițe «din timpul nemților» Sub călcăi (1922, dedicate «bunului prieten I. G. Duca»). A ajuns, spre bătrânețe, chiar membru în Comitetul de redacție al broșurilor educative pentru ostași (de unde va fi exclus în 1941 pentru antimilitarism; unele texte îi vor fi valorificate ulterior de propaganda sovietică - Cucurigu!, de pildă, apare la Moscova în 1943 - ceea ce nu va împiedica marginalizarea sa din primii ani ai sovietizării)”, aprecia profesorul Paul Cernat.
Elicopter pe hârtie
În continuare: „I.C. Vissarion a organizat, în satul de baștină, numeroase întâlniri și conferințe la care au participat cei mai importanți scriitori ai epocii. Pasionat de matematică, aeronautică, fizică, chimie, astronomie, mecanică, a avut o reală înclinație spre inventică, înființând în 1932 cu fonduri proprii și o revistă de profil, Steluța. În 1912 i s-a brevetat proiectul unui elicopter realizat la îndemnul amicului Arghezi (care-l va evoca afectuos la bătrânețe). A corespondat cu Edison și Henry Ford. Publicist prolific, a fost și un prozator abundent, remarcat ca talent nativ de criticii de autoritate (de la Lovinescu și Călinescu la Iorga)”.
Manuscrise cu duiumul
Mai mult: „Nuvelele rustic-picante din Nevestele lui moș Dorogan (1913) au fost apreciate pentru talentul de povestitor, cu vervă orală și fabulatorie, valorificând mucalit sau crud etnografia rurală locală. A excelat în basme și povestiri fantastice extravagante, cum ar fi seria cu Ber-Căciulă împărat. Privighetoarea neagră, Lumea cealaltă, Învietorul de morți, Agerul pământului sunt doar câteva dintre culegerile sale mirobolante (se pare că a lăsat în manuscris o cantitate enormă - și informă - de texte, inclusiv dramatice, precum și un roman nonfictiv despre scriitorii din anii comunizării)”.
Actor de film
Ultimele acuarele: „În 1925, un scenariu după nuvela sa O întâmplare veche a stat la baza filmului Legenda celor două cruci unde, pe lângă actori precum Alexandru Giugaru, a jucat Vissarion însuși. Prim născut dintr-o familie cu zece copii, a avut el însuși zece urmași cărora le-a dat nume ca Edison, Garibaldi, Voltaire... Postum, a fost reeditat în mai multe rânduri. Ar fi poate cazul să iasă din rândul «curiozităților» și să fie luat în serios (și) ca scriitor adevărat ce e”.
72 de ani s-au împlinit pe 5 noiembrie 2023 de la moartea scriitorului-țăran I.C. Vissarion
„I.C. Vissarion intră în cercurile socialiste (unde va fi remarcat de triumviratul N. D. Cocea, Galaction, Arghezi) și, ca agitator, conduce țăranii răsculați din zonă în răscoala din 1907”, Paul Cernat, istoric literar