Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2024, în România, trăiesc oameni care par că nu au luat contact cu modul de viață din secolul XXI.
Având ca punct de plecare reportajele despre oamenii și satele de munte din România, publicate de scriitorul Matei Florian în revista Formula As, Asociația Art No More și-a propus inițierea proiectului de teatru independent CEILALȚI.
Prin împărtășirea unor povești neașteptate despre contemporaneitate, fără pledoarii sau discursuri moralizatoare, proiectul reprezintă un demers artistic și antropologic despre echilibrul dintre valori uitate sau pierdute și valori moderne. Deși nu refuză beneficiile modernității, oameni contemporani par că trăiesc o viață de secol XIX.
Pentru ei, firescul înseamnă și astăzi prezența zilnică și curajoasă într-o cu totul alt fel de Realitate decât cea pe care o știm. Pentru acești câțiva, Natura este parte normală a existenței pe pământ, fixând ritmul de viață al unei umanități fără laptop, supermarket, card bancar și terapie. Pentru câțiva – pe care i-am numit Ceilalți – acest univers natural reprezintă Lumea Întreagă.
Matei Florian, cunoscut ca scriitor de proză și jurnalist, este la prima colaborare în domeniul dramaturgiei. Regizorul Robert Bălan, inițiatorul proiectului, este la primul spectacol al cărui text va fi bazat pe articole de presă.
Actorii Adrian Anghel, Cristina Toma, Corina Ciontu, Laurențiu Bănescu și Rolando Matsangos întruchipează personajele insolite ale acestei lumi pe cale de dispariție.
Decorul și costumele spectacolului sunt realizate de scenografa Maria Nicola.
Citește pe Antena3.ro
Petre Fall, documentaristul proiectului, creează ilustrația video a spectacolului. Aceasta încorporează imagini de o frumusețe extraordinară din albumul Nimeni acasă realizat de fotograful Mircea Struțeanu.
Acolo unde se termină asfaltul și discursurile despre neam, glie și datini, încep ei. Ceilalți.
Spectacolul va avea premiera în zilele de 21 si 22 iunie, la Teatrul Masca din București – partener și coproducător.
În această toamnă, spectacolul va putea fi vizionat în Cluj-Napoca, la Reactor de Creație și Experiment, și la Teatrul Basca din Timișoara.
Prin parteneriatul cu Revista Formula As, drepturile de autor pentru articolele publicate sunt gratuite.
Proiectul este co-finanțat de AFCN.
Accesul este gratuit, pe bază de rezervare.
Link rezervări: https://www.eventbrite.com/o/asociatia-art-no-more-15411284085
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Matei Florian s-a născut la 8 ianuarie 1979, în Bucureşti. A debutat cu poezie în revista Cuvântul, în 1997. Debutul său editorial îl reprezintă însă romanul Băiuțeii (scris împreună cu Filip Florian, Polirom, 2006, carte ajunsă la cea de-a patra ediție și tradusă în Polonia, Marea Britanie și Ungaria). În 2009, publică tot la Polirom, Și Hams Și Regretel (roman dramatizat, în 2012, pe scena teatrului Radu Stanca din Sibiu) iar în 2016, la aceeași editură, romanul Cexina Catapuxina. În 2008, ca titular al rubricii “Audio şi n-am cuvinte” din revista Dilema veche, a fost premiat în cadrul Galei Jurnalismului Cultural, la categoria “Critică muzicală”. În prezent, semnează reportaje și povestiri în revista Formula As.
Robert Bălan este regizor, performer și manager cultural. Lucrează, în special, în proiecte care au o bază documentară sau autobiografică. Este și autor de podcasturi, coordonator și autor al unor volume de proză scurtă, coordonator de workshop-uri. Dintre spectacolele sale amintim În numele Tatălui de Elena Vlădăreanu (selecționat în FNT, SibFest, FEST – FDR Timișoara) și sfârșit. work în progress – one man show (Premiul pentru regie la Bucharest Fringe). În 2021, a primit premiul UNITER Pentru cel mai bun spectacol radiofonic pentru podcastul Insomnia. Cea mai recentă producție este DreamZ, un spectacol despre visele și dorințele contemporanilor.
Licențiată în actorie la clasa profesorilor Rodica Mandache și Eusebiu Ștefănescu de la Universitatea Hyperion, Maria Nicola a absolvit ulterior scenografia la UNATC București. Este angajată a Teatrului Tony Bulandra din Târgoviște unde, din 2004, a avut roluri în peste 40 de spectacole.
Creează decoruri si costume, dar și pictează, face grafică, afișe de teatru și ilustrații.
Din 2007 și până în prezent, a realizat scenografii atât pentru spectacole din teatrul independent, cât și pentru montări ale teatrelor de stat din București, Brăila, Satu Mare, Constanța sau Târgoviște. Dintre numeroasele colaborări cu regizori de teatru, le amintim pe cele cu Andrei Huțuleac (Ferma animalelor -Teatrul Mic, O noapte furtunoasă -Teatrul de Comedie, Menajeria de sticlă și Naufragiat – Teatrul Maria Filotti, Balena – Teatrul Metropolis,) Eugen Gyemant (Neighborhood 3 – Teatrul Point, Nu regret nimic – Teatrul ACT, 50 de secunde –TNB), Sorin Militaru sau Lorena Zăbrăuțanu.
Pentru scenografia spectacolului Omul Pernă regizat de Eugen Gyemant, Maria Nicola a primit Premiul Festivalului Independent Undercloud 2016.
Maria creează decorurile și costumele pentru spectacolul Ceilalți, fiind la a treia colaborare cu regizorul Robert Bălan după scenografia DreamZ (Teatrul Apropo) și ilustrațiile grafice pentru proiectul România 2030.
Mircea Struțeanu s-a născut în 1984, la București. Este licențiat în geografia mediului și psihologie.
Prima lui expoziție de fotografie, Miscellaneous, a fost găzduită în 2008 de Fundația Calea Victoriei. Au urmat expozițiile Lumea largă, Asia (Muzeul Țăranului Român, București, 2009; Galeria Triade, Timișoara, 2010 și Casa de cultură Mihai Ursachi, Iași, 2010), Where Are You Aral Sea? (Secret City Festival, București, 2010; M.Ț.R, București, 2010 și Muzeul Csiki Székely, Miercurea Ciuc, 2011), Roșia – Rusted Gold și Idle Hours (ambele la Street Delivery/Train Delivery, în 2013 și 2014).
Tot în 2013, Mircea Struțeanu a ilustrat cu peste o sută de fotografii albumul Divan (Editura Schlebrügge, Viena), realizat de artistul austriac Josef Trattner. A publicat două albume foto: Nimeni acasă | Missing Home - cu texte de Attila Bartis, Gyorgy Dragoman, Matei Florian, Radu Cosașu, Filip Florian, Katja Petrowskaja, Editura Vellant, 2022 și 117 Scriitori Români, Editura Publica, 2013.
Fotografiile sale au apărut de-a lungul vremii în numeroase reviste și edituri din țară și străinătate: Editura Bouquins (Paris, poză de copertă), FHM Magazine, Korresponz-Kulturpolitische (Germania, copertă), WWF, Live Sight, Quimera Magazine (Spania), Dilema veche, Scena9, Observator cultural, Editura Humanitas, Editura Polirom, Poesis International, Institutul Cultural Român, (Calendar 2011), Live Sight, Hartcourt Trade Publishing, Wydawnictwo Czarne, Marshall Cavendish Educational Publishing.
Adrian Anghel a absolvit actoria în 2003, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București. A jucat în peste 40 de spectacole în teatre din București, Deva și Târgoviște sub îndrumarea regizorilor Gianina Cărbunariu, Ion Cărmăzan, Dan Tudor, Chris Simion, Petre Nicolae, Gavriil Pinte, Marian Ciripan, Vitalie Bichir, Kemal Basar (Turcia), pentru a aminte doar câteva dintre nume. Spectacolele în care a jucat au fost invitate la unele dintre cele mai importante festivaluri de teatru din România – FITS, FDR Timișoara, Festivalul de teatru de cameră și underground Arad, Festivalul Capu` de ...regizor Buzău precum și la Festivalul Internațional de la Avignon.
De-a lungul carierei, a fost distribuit în mai multe filme regizate, printre alții, de către Iura Luncașu (Investitorii primăverii, 2019), Paul Negoescu (Povestea unui pierde-vară, 2018), Tudor Botezatu (Prispa, 2012), Cristian Nemescu (California Dreamin`, 2007) Adina Pintilie (Trenuri nesupravegheate, 2004). Are roluri în producțiile de televiziune Liber ca pasărea cerului, Las Fierbinți și Lecții de viață.
A primit Premiul pentru cel mai bun actor la Gala Absolvenților UNATC, promoția 2003 și Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Internațional de Teatru Studențesc Hyperion 2003.
A colaborat cu regizorul Robert Bălan în spectacolele Frankie e o.k., Peggy e fată bună și casa e mișto (2003) și Secrete de familie (2019).
Cristina Toma a studiat actoria la Universitatea de Arte din Târgu Mureș, iar în 2010 a absolvit un masterat de vorbire scenică. Traduce piese de teatru din engleză, franceză și maghiară.
Are un parcurs prodigios, colaborând cu unii dintre cei mai importanți regizori ai scenei românești. Îi menționăm aici pe Victor Ioan Frunză, Theodor-Cristian Popescu, Alexandru Darie, Mihai Măniuțiu, Vlad Mugur, Gianina Cărbunariu, Radu Apostol, Andreea Vălean, Radu Afrim, Dorin Boca, Alexandru Dumitrescu, Gavriil Pinte, Leta Popescu, Irisz Kovacs. A fost una dintre actrițele colaboratoare ale regizorului britanic Scott Johnston.
A fost distribuită în filme regizate de Bogdan Cristian Drăgan, Cristi Puiu, Fernando Colomo, Adrian Sitaru, Serghei Chiviriga, Ștefan Constantinescu.
Cristina a jucat în spectacole-performance realizate de Florin Fieroiu, Manuel Pelmuș și Alexandra Pirici.
Colaborează frecvent cu regizorul Robert Bălan, cele mai recente fiind proiectele Dreamz (2024) și Am 18 ani (2022).
Corina Ciontu este actriță și artist multidisciplinar, absolventă a Facultății de Teatru și Film din Cluj, promoția 2019. A studiat la clasa profesorilor Filip Odangiu si Sinko Ferencz.
Activitatea ei artistică se extinde dincolo de teatru, explorând zona dansului contemporan și a performance-ului. În 2025, a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal la NSS Film Festival cu scurtmetrajul Cum am învățat să nu mă omor în regia lui Norbert Boda.
În paralel, Corina explorează și latura muzicală. Recent a început să compună și colaborează cu muzicianul Arthur Pasecinic care folosește handpan-ul ca instrument principal de experiment și expresie sonoră.
Laurențiu Bănescu lucrează în teatru și film ca actor și scenarist din anul 2003. După primul contact cu scena în anii adolescenței (Compania BLA, 1998-2002), joacă în majoritatea spațiilor neconvenționale și scenelor de teatru independent din București până în 2014, când se mută la Sibiu. Colaborează cu BIS Teatru și apoi cu Auăleu de la Timișoara până în 2020.
A lucrat mai ales în proiecte de dramaturgie contemporană și storytelling neconvențional, a avut experiența spectacolelor cu roluri multiple (Monoloagele vecinului, Tom și Jerry, Terorism, Târgoviște de jucărie), a show-ului muzical, a tehnicilor de circ contemporan și a creației de performance site-specific (Inside, Les Sysiphes, Regeneration). Dintre proiectele de cinema/televiziune, amintim 6,9 pe scara Richter (r. Nae Caranfil), Umbre (r. Bogdan Mirică & Igor Cobileanski), Boss (r. Bogdan Mirică) și Spy/Master (r. Christopher Smith).
ln prezent, pe lângă proiecte de teatru și film în București, conduce atelierele de scriere dramatică ale Laboratorului Narative de la Câmpulung și coordonează proiectul cultural Chapeau, Muscel!
Rolando Matsangos a absolvit actoria în 2003, la clasa profesorului Mircea Albulescu din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică București.
În primii ani după absolvire, a jucat în revoluționarele spectacole de teatru ale regizoarei Gianina Cărbunariu - Stop the Tempo, Mady-baby.edu, Poimâine-alaltăieri, Sado-Maso Blues Bar, 20/20 sau Xmm din Ykm. A avut colaborări ca performer în spectacole-eveniment dintre care amintim Inside (r. Ana Mărgineanu, Tamilla Woodward, Radu Apostol), Aggregate și Leaking Territories (r. Alexandra Pirici).
În 2015, a interpretat rolul Dominic Thyghe, în spectacolul Amy`s View, sub bagheta regizorală a Cătălinei Buzoianu. Alte roluri în teatru s-au materializat prin colaborările cu regizorii Elena Morar, Toma Dănilă sau Horia Suru. În 2019, a interpretat rolul Dem în spectacolul Pentru o mai bună înțelegere, regizat de Mimi Brănescu la Teatrul Metropolis.
Începând din 2016, a jucat în numeroase producții de film și televiziune. A fost, pe rând, Liviu în Taximetriști, (r. Bogdan Theodor Olteanu, 2023), Dan în Câmp de maci, (r. Eugen Jebeleanu, 2020), Andi în Povestea unui pierde-vară (r. Paul Negoescu, 2018), Gabi în Sieranevada (r. Cristi Puiu, 2016).
A avut roluri în serialele de televiziune Vlad, Las Fierbinți (ProTV) și Umbre (HBO).
Din 2010 de la înființare, Art No More, asociația culturală al cărei initiator este Robert Bălan, s-a concentrat pe proiecte care au pus în discuție teme nu foarte des abordate în spațiul cultural dar și pe modalități de expresie diferite. Au fost proiecte de teatru radiofonic, lecturi de poezie, lansări de carte, performance-uri și spectacole de teatru. Art No More a produs (sau co-produs): teatru radiofonic (În direct din Feliningrad, 2011), instalație-performance (Șșșș scolioza, 2010), performance (sfârșit.work în progress, 2013; spațiu privat – a do it yourself performance, 2015), teatru pentru copii (Bâzdâc, 2014), teatru pentru adulți (balan.unu – 2013, Habemus bebe – 2014, Identic natural – 2017, În numele Tatălui – 2018, Cocoțat pe schele – 2019, Secrete de familie – 2019, Nici nu cred că existați – 2020).
Spectacolele au fost prezente în Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, Festivalul Dramaturgiei Românești Timișoara, eXplore dance festival, Bucharest Fringe, Festivalul Național de Teatru Independent, Homefest.
