Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
9 februarie
TEAMA DE A ÎNOTA PE ÎNTUNERIC
de Gabriela Harabagiu, regia Tudor Licu
În întuneric nu putem vedea nimic, deci ne putem imagina orice. Ne putem imagina cum cel mai copilăresc vis devine realitate. Ne putem imagina cel mai realist coșmar. Ne putem privi pe noi înșine ca într-o oglindă care îți arată adevărul. Mai mult decât adevărul. Putem fi adulți, iar în oglinda întunecată să vedem un copil. Copilul speriat pe care am învățat să-l ascundem, dar care încă există în fiecare dintre noi.
Otilia navighează prin întunericul casei bunicii folosindu-și imaginația drept compas. Mama e plecată în țară la ea, pe tataia l-au dus sub pământ, iar baba de bunica n-a învățat-o decât să-i fie și mai frică. Să-i fie frică de frică, fiindcă oamenii fricoși merg în iad.
Noroc că Mubi, peștele de pluș, știe foarte bine să înoate. Pentru el, necunoscutul nu e nimic mai mult decât o apă care ne înconjoară pe toți. Aici imaginația prinde viață, creând un univers fantastic alimentat de imaginația infinită a Otiliei.
Alături de Mubi, Otilia descoperă curajul de a-și privi frica în ochi.
Tu îl ai?
TEAMA DE A ÎNOTA PE ÎNTUNERIC
de GABRIELA HARABAGIU
regie TUDOR LICU
scenografie CLARA ȘTEFANA
sound design ROBERT GĂGEATĂ
mișcare scenică TEODORA VELESCU
video mapping MIRUNA CROITORU
distribuție
ALEXANDRA BOB
RAUL PĂCURAR
distribuție live action
IOSIF PAȘTINA
ANDREI „IORGU” BOIANGIU
REBECA PAVEL
animații originale EUGEN MUNTEANU
regie live action MATEI PREDA
mixaj sunet ADRIAN PICIOREA
asistent sunet MARIO IONIȚĂ
imagine live action
ALBERT WEISZ
DAN LUCA
MATEI PREDA
asistent imagine PAUL LIVIU GOȚEA
montaj MATEI PREDA
colorizare MATEI PREDA
afiș AGATA TABACU
10 februarie
EXAMEN DE BACALAUREAT
De Dumitru Solomon, regia Ramona Iacov
Suntem în pragul examenului de bacalaureat, iar președintele comisiei, profesorul Cantemir, a dispărut fără urmă.
Însărcinați cu cercetarea acestui caz misterios, Teo, o tânără procuroare stagiară, și Fifi, un anchetator specializat în infracțiuni minore, descoperă o lume guvernată de corupție, în care obținerea unei diplome pe căi cinstite nu este nimic altceva decât o “fata morgana”. O satiră a mediocrității, spectacolul este o comedie polițistă, cu savuroase trimiteri la anii ’70.
Regie:
RAMONA IACOV
Scenografie:
ÇILEM TÜRKÖZ
Cu:
ANDREI RĂDULESCU
JENNIFER DUMITRAȘCU
ANDREI MARIN
ANTONIA BOANTĂ
ALIN ARONOVICI
IZABELLA DEMETER
AURELIAN TERȚIU
DARIA BROJBAN
ALEXANDRU SURULESCU
TEODOR DINCĂ
11 februarie
DRUMUL DAMASCULUI
de Doina Jela, regia Mihai Măniuțiu
În lumina tragicelor evenimente care au loc în Ucraina, se discută tot mai frecvent, în vremea din urmă, în întreaga Europă, despre nevoia imperioasă de a avea un Nürenberg al comunismului, de a revela, printr-un proces răsunător, mecanismele criminale ale unui sistem ideologic și politic care a provocat, peste tot unde a ajuns la putere, exterminarea în masă a milioane de ființe omenești, instaurând o imensă rețea concentraționară. În Europa, comunismul a dispărut ca sistem politic de stat, în 1990, iar crimele comise în numele lui, teroarea instaurată vreme de decenii, destinele frânte, victimele și torționarii lor, au rămas în umbra prezentului, ca și cum memoria lor ar fi dăunat acestuia.
Pornind de la volumul Doinei Jela Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, „un unicat în memoria postcomunistă”, cum l-a caracterizat Virgil Ierunca, Teatrul Dramaturgilor Români prezintă un spectacol tulburător, bazat pe interviul pe care autoarea l-a luat lui Franț Țandără, un torționar comunist care nu doar că s-a căit, dar a dorit sincer să fie judecat pentru crimele sale. Un caz paradoxal care ne cufundă în universul macabru al metodelor perverse de tortură și manipulare folosite de sistemul represiv comunist. Partidul comunist s-a folosit de oamenii fără școală, proveniți din familii dezorganizate, cărora le oferea nu doar un loc în sistem, ci și posibilitatea de a dispune discreționar de viața și moartea semenilor. Vreme de ani buni, Țandără a substituit partidul familiei pe care nu o avea, iar acesta a devenit pentru el centrul existenței sale. Călău și victimă totodată, Țandără a cunoscut infernul fanatismului și lipsei de scrupule a torționarilor, dar a avut puterea să se ridice la lumină.
În regia lui Mihai Măniuțiu – cel care semnează și adaptarea scenică – spectacolul Drumul Damascului îl prezintă pe Răzvan Vasilescu în rolul lui Franț Țandără. Confesiunea lui, cutremurătoare în simplitatea și grozăvia ei, ne dezvăluie dedesubturile unuia dintre cele mai tragice și aberante episoade ale istoriei secolului XX. Maia Morgenstern – în rolul scriitoarei Doina Jela – este cea care îl chestionează și încearcă să înțeleagă: De ce? De ce ați făcut asta?
Țandără simte nevoia irepresibilă a mărturisirii. El nu cere iertare de la semeni, dar se simte cumplit de vinovat și se căiește continuu pentru iadul al cărui instrument a acceptat de bună voie să fie. Prin mărturisirea sa, prin căința sa sinceră, Țandără este unic… Atitudinea de iertare a profesorului Fronea Bădulescu – interpretat de Mircea Rusu – care nu confundă iertarea cu uitarea și nici tăcerea cu mila, este exemplară.
Spectacolul, în scenografia semnată de Adrian Damian, aduce în prim-plan ideea renașterii, nu neapărat iertarea unor fapte sau a unui om.
De DOINA JELA
Adaptare scenică și regie:
MIHAI MĂNIUȚIU
Scenografie:
ADRIAN DAMIAN
Distribuție:
MAIA MORGENSTERN
RĂZVAN VASILESCU
MIRCEA RUSU
Video design:
MIRCEA ILAȘ
IOANA BODALE
Sound design:
MIHAI DOBRE
Light design:
CRISTIAN ȘIMON
