Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Victor Rebengiuc marchează 77 de primăveri
Nu au apărut ghioceii, deci nu e primăvară. Însă orice apariţie a maestrului pe scenă reprezintă o adevărată primăvară în cultura românească. Fie şi pentru asta, ca să nu enumerăm multe alte motive, suntem mândri să fim contemporani cu Victor Rebengiuc, actor care astăzi împlineşte 77 de ani. Conform sărbătoritului, ziua o va întâmpina fără evenimente speciale, însă va avea "gânduri serioase".
Mărturisind că aniversarea sa nu reprezintă nicio sărbătoare, Victor Rebengiuc a precizat că ziua de naştere îl face să conştientizeze faptul că "ne apropiem cu paşi repezi spre sfârşit".
Doctor Honoris Causa al UNATC, Rebengiuc a declarat că pentru anul acesta nu are pregătit, încă, niciun proiect nou, fie el teatral sau cinematografic, dar că poate fi văzut pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în două dintre cele mai recente producţii ale instituţiei, "Toţi fiii mei", în regia lui Ion Caramitru şi "Legenda Marelui Inchizitor", spectacol regizat de Radu Penciulescu.
Cel pe care criticul de teatru George Banu l-a numit în cartea sa, "Dincolo de rol sau Actorul nesupus", "mai mult decât un actor", poate fi admirat, în prezent, şi pe scena Teatrului Bulandra, în spectacolele "Moartea unui comis voiajor", după Arthur Miller, "Căsătoria", după Gogol, şi "Şase personaje în căutarea unui autor", după Luigi Pirandello - scrie Agerpres.
Cinefilii au parte şi ei de o lecţie de actorie din partea maestrului Victor Rebengiuc, în filmul "Nunta mută", debutul în regia de film al actorului Horaţiu Mălăele, peliculă lansată la sfârşitul anului 2008.
Născut în Bucureşti, la 10 februarie 1933, Victor Rebengiuc a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale " din Capitală, în 1956, la clasa Aura Buzescu şi Beate Fredanov.
Cariera actoricească şi-a început-o pe scena Teatrului Naţional din Craiova, unde a jucat între 1956 şi 1957. La Bucureşti, a debutat în 1957, pe scena Teatrului Bulandra, unde a jucat până în 1965, când a devenit actor al Teatrului Mic.
În 1971 a revenit pe scena Teatrului Bulandra, ajungând să fie şi directorul acestei instituţii, între 1996 - 1998.
A colaborat cu numeroşi regizori de teatru, de la Liviu Ciulei, Dinu Negreanu, Silviu Purcărete şi Alexandru Dabija - la Yuriy Kordonskiy sau Felix Alexa.
"Omul care aduce ploaia", "Profesiunea Doamnei Waren", "Cum vă place", "Război şi Pace", "Un tramvai numit dorinţă", "Lungul drum al zilei către noapte", "Richard II", "O scrisoare pierdută", "Teatrul Comic", "Danaidele", "Colonelul Pasăre", "Hamlet", "Unchiul Vanea" sunt doar câteva dintre spectacolele de teatru în care Victor Rebengiuc a jucat roluri memorabile .
Cariera sa de actor a fost consolidată şi de rolurile de excepţie pe care le-a interpretat în cele peste 50 de producţii cinematografice în care a jucat.
"Darclee" (1960), "Castelul Condamnaţilor" (1970), "Zestrea" (1972), "Zidul" (1974), "Tănase Scatiu" (1975), "Profetul, aurul şi ardelenii" (1977), "Înghiţitorul de săbii" (1981), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982), "Straniu paradis" (1995), "Prea târziu" (1996), "Niki Ardelean, colonel de rezervă" (2003), "Raport despre starea naţiunii" (2003), "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea" sunt unele dintre filmele în care Rebengiuc s-a făcut remarcat.
"Moromeţii" (1986), în regia lui Stere Gulea, rămâne pelicula care i-a adus cel mai mare succes, Rebengiuc interpretându-l memorabil pe celebrul personaj al lui Marin Preda, Ilie Moromete.
"Pădurea spânzuraţilor" (1964, film premiat la Cannes în 1965), "Balanţa" (1991) şi "Cel mai iubit dintre pământeni" (1992) sunt alte trei filme în care talentul actoricesc al lui Rebengiuc a avut un rol important în transformarea acestor producţii într-un succes cinematografic.
În 2005, a făcut parte din distribuţia coproducţiei româno-franceze, "Tertium Non Datur" a lui Lucian Pintilie, prezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (9-19 februarie 2006).
Este deţinătorul mai multor premii UNITER şi al altor distincţii importante, printre care Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru filmul "Tănase Scatiu" (1976), aceeaşi distincţie fiindu-i oferită şi în 1987, pentru filmele "Moromeţii" şi "Pădureanca", premii la Festivalul Internaţional de Film de la San Remo (Italia, 1988), la Festivalul Internaţional Santarem (Portugalia, 1988) pentru filmul "Moromeţii" şi Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru filmul "Balanţa", în 1992.
În 2001, a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov pentru rolul colonelului Festisov din spectacolul "Colonelul Pasăre", iar în 2002 a fost distins cu Premiul "Aristizza Romanescu" pentru artele spectacolului al Academiei Române pe anul 2000, pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică.
În 2003 a primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate, iar în 2004 a primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca.
Unul dintre actorii cu un plamares cinematografic şi teatral deosebit de bogat, Rebengiuc este căsătorit, din iunie 1965, cu actriţa Mariana Mihuţ, care îi este şi parteneră de scenă, la Teatrul Bulandra.
Citeşte mai multe despre:
teatru

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Jim Carrey a împlinit 59 de ani
Jim Carrey a împlinit astăzi 59 de ani. El este cunoscut pentru roluri precum cel din „Masca” (1994), „Ace Ventura, Detectivul lui peşte” (1994), „Liar Liar” (1997) sau „Yes Man” (2008).
În 1979,...
A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale.
Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...
România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Începe Spectacolul!

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române.
Astfel, avem...
Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”
Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, aflat la a doua colaborare cu Tokyo Metropolitan Theatre, Adrian Damian, autorul unor veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor,
Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“
