Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recent s-a pus în circuitul public dosarul de cadre alcătuit după război lui Ceauşescu. În cele 24 de pagini sunt date de mare interes, înregistrate în anii 1945-1946.
Recent s-a pus în circuitul public dosarul de cadre alcătuit după război lui Ceauşescu. În cele 24 de pagini sunt date de mare interes, înregistrate în anii 1945-1946.
După indicaţiile metodologice primite de Constantin Pârvulescu, trimis la Moscova după intrarea sovieticilor în Bucureşti, s-au întocmit dosare cu “date personale”, referate şi caracterizări. S-a stabilit, de asemenea, şi data primirii în partid a fiecăruia dintre ilegalişti. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că printre activităţile lor sunt trecute apartenenţe la un iluzoriu “front antifascist”. Desigur, acestea sunt rezultatul unor înţelegeri între membrii Biroului Politic şi a indicaţiilor moscovite (după ce soseşte la Bucureşti, conducerea o preia Ana Pauker, iar Pârvulescu devine preşedintele Comisiei de control care face verificările şi epurările din partid).
Reproducem alături (stânga) fişa cu date personale, completată olograf de Nicolae Ceauşescu (ce-şi scria pe atunci “pronumele” “Niculaie”!) la 9 februarie 1945, cu specificarea că au fost redate identic.
Date personale:
Nume şi pronume: Ceauşescu Niculaie
Citește pe Antena3.ro
Data naşterii: 26 I 1918
Locul naşterii: Comuna Scorniceşti,
jud. Olt
Originea socială: Ţărănescă mijlocaş
Studii: 4 clase primare
Ce limbi străine cunoaşte: nici una
Dacă are cunoştiinţe marxiste: da
Profesiunea: cismar
Stagiul în producţie: 5 ani (1939)
Din ce partid sau organizaţie a făcut parte: Sindicat UTC
Dacă este căsătorit: da
Numele soţ: Elena Petrescu
Ocupaţia: Testilistă
Din ce partid sau organizaţie face parte: UTC m. p.
Câţi copii are: –
Ocupaţia: –
Numele tatălui: Alecxandru
Numele mamei: Alecxandrina (ilizibil, pare a fi tot “Alecxandru”)
Ocupaţia – plugar casnică
Din ce partid sau organizaţie au făcut sau fac parte: fost liberal
Numele fraţilor sau surorilor – Ocupaţia – Din ce partid sau organizaţie a făcut parte:
Niculina– Richtuit cismar – nici unul
Marin – cismar– fost UTC
Florea – chelner – nu ştiu
Nicu – mic negustor
Marioara – nu ştiu
Ion – plugar – nu ştiu şi mai sunt doi mai mici
Cu ce partid a simpatizat înainte de a intra în mişcare: (ştersătură)
Localitatea organizaţiei în care a intrat în partid: în Bucureşti
Ce funcţie a ocupat în partid: Instructor al CC al UTC, membru în CC al UTC
Stagiu în partid, UTC: din 1933 în UTC, din 1936 în Partid
Unde şi de câte ori a fost arestat: în Bucureşti, de mai multe ori fără să fiu condamnat, la Târgovişte 1936 cond. 3 ani 6 luni, la Bucureşti, în 1940, 3 ani
Purtarea la Siguranţă, proces, închisoare, lagăr: n-am recunoscut niciodată nimica nici din activitatea mea nici a altora
Dacă a fost în desacord cu linia partidului: nu
Ce măsuri disciplinare de partid a suferit: în închisoare un vot de blam şi observaţie
Pentru care fapte: pentru lipsă de vigilenţă şi conspiraţie
Situaţia în timpul războiului:
a) A avut legătura cu Partidul: Am stat în închisoare şi lagăr
b) A fost pe front? Unde?: nu
c) A lucrat în profesie: –
Unde depune muncă, ce funcţie în Partid sau în organizaţia de masse are: în CC al UTC
Observaţii: –
Domiciliu: Doctor Lister, no. 36
Data: 9 II 1945
Ss Nicolae Ceauşescu
“M-am născut în 1918 Ianuarie 26 în Comuna Scorniceşti Jud. Olt. Părinţii sunt agricultori şi se ocupă cu plugăria au cam 10 ha pământ pot fi socotiţi mijlocii. Tata a fost liberal. La vârsta de 11 ani am venit la Bucureşti şi am intrat ucenic la cismărie”
Ceauşescu Niculaie
“Ca ucenic am intrat în legătură cu tineretul sindical de pe lângă sindicatul Ciocanul. În 1933 Noiembrie am devenit membru al UTC. În 1934 am fost atras la comitetul raional din Negru unde am lucrat până în August când am fost dat să muncesc în mişcarea antifascistă”
Ceauşescu Niculaie
Element de mare perspectivă
Prima caracterizare ce i se face lui Ceauşescu poartă titlul de “Aprecieri asupra celor care au luat cuvântul la şedinţa Judeţenei Bucureşti din 20 Noiembrie 1945” şi e semnată de un anume Ganea. “Cunoaşte linia politică. Leagă teoria cu concretul. Vorbeşte bine, însă nu cu suficient dinamism” – scrie acesta despre Ceauşescu. A doua, datată “Bucureşti, 20 Dec. 1945” şi semnată “Tincuţa”, e mai amănunţită. Pe deasupra, după cum se vede din cele ce urmează, conţine profeţia “marii perspective” a “elementului” ce era pe-atunci tânărul Ceauşescu: “Cismar, 28 de ani, în UTC din 1934, devotat, discuplinat, inteligenţă vie, nu are atitudine tovărăşească, este ironic, încrezut, dorinţa sa de a se evidenţia, ridicat politiceşte. Cu metoda de comandă a mai lichidat, independent în muncă şi se poate orienta singur, spirit organizatoric nu suficient de dezvoltat, dar face mari progrese, a ridicat mult munca în Sectorul Galben, este puţin personal, ajută la creşterea oamenilor, este energic, metoda în muncă încă slabă, spirit critic şi autocritic în dezvoltare, curajos, vigilenţă slabă, spirit de iniţiativă, spirit colectiv în creştere, morală sănătoasă, element de mare perspectivă”. Pe foaia dactilografiată deasupra observaţiei “nu are atitudine tovărăşească”, “caracterizatul” a pus cu cerneală un asterisc, cu explicaţia, olografă, la final: “Am lichidat mult cu această slăbiciune”. Critica se bazează probabil pe poveştile detenţiei, când Ceauşescu fusese acuzat de tovarăşii săi că se-nfruptă din hrana destinată bolnavilor.
Reclamaţie:
Într-una dintre autobiografiile ce şi le face, Ceauşescu explică de ce a suferit una dintre sancţiunile sale din închisoare – fără să specifice însă dacă e vorba de “votul de blam” sau de “observaţie”. “În timpul şederii la Jilava – scrie el cu referire la anul 1942, obţinând posibilitatea să merg la Spitalul Militar pentru repararea danturii, am făcut o mare greşală mergând împreună cu o tovă la o casă technică care erau nişte cunoscuţi de ai noştri.”
Ce s-a întâmplat mai departe, cine era “tova”, cum şi cu ce urmări a “răsuflat” povestea, Ceauşescu nu mai scrie. Tot astfel, cum în dosar nu găsim nici efectele unei declaraţii, semnate în 2 iulie 1946 de două dintre activistele regionale de partid, Eufrosina Iordache şi Florea Alexăndrina. Povestea este cu tâlc, pentru “intransigenţa morală” a cuplului Ceauşescu, ce-i va exaspera peste ani pe toţi cetăţenii ţării. “Tovele”, detaşate la Bucureşti, fuseseră repartizate de secţia administrativă (condusă de Pantiuşa) să locuiască în acelaşi apartament cu Ceauşeştii, deoarece “tov. Ceauşescu are 3 camere de locuit, afară de bucătărie, bae şi un holl mic”. “Tovele” ocupă, aşadar, camera cea mai mică, nederanjând prea mult, deoarece chiriaşii titulari erau la Constanţa (Ceauşescu conducea deja regionala de partid de-acolo), de unde apăreau din când în când pentru câte două-trei zile. Cu un asemenea prilej, se porneşte necazul: “Portarul l-a informat că la noi au fost doi oameni cu care noi am fi dormit în patul lui”. Ceauşescu găseşte şi delegaţiile celor doi “tovi” (veniţi şi ei în delegaţie, la Bucureşti), le acuză de “imoralitate” şi le cere să părăsească domiciliul. Mai radicală, “Lenuţa” încuie trei zile uşile de acces la baie şi bucătărie şi, sub pretext că se pregăteşte de zugrăvit, le dă pe uşă afară.
“În concluzie”, activistele neagă acuzele şi reproşează “lipsa de înţelegere faţă de ceilalţi tovi” a lui Ceauşescu, dar mai cu seamă faptul că “tov. sa Lenuţa Petrescu” se poartă “mai rău ca o cucoană proprietăreasă”. Căci proprietăresele unde ele locuiseră cu chirie, încheie petiţionarele, “s-au dovedit de foarte multe ori a fi cu mult mai înţelegătoare decât aceşti doi tovarăşi”.
