De la cornul de cerb la cupa de spumant

Via a fost cultivată cu succes de pe vremea traco-geţilor. Atât de bine, încât grecii veneau până prin locurile acestea, astăzi populate de români, ca să cumpere vin.

În zona Transilvaniei de astăzi, săpăturile arheologice au scos la lumină obiecte specifice activităţii de cultivare a viţei-de-vie - vase de ceramică pentru păstrat vinul, cosoare de tăiat via, dar şi diverse izvoare istorice dovedesc faptul că vinul a fost băutura preferată a dacilor, iar la venirea romanilor ei erau maeştri în prepararea acestei licori.

În lucrarea "Jidvei 700", monografie a comunei Jidvei, scrisă de Lenuţa Puiu, preocuparea oamenilor din zona Târnavelor pentru cultivarea viei este amintită şi de marele istoric Herodot. "Agatârşii, care s-au aşezat pe văile Mureşului Superior şi a Târnavelor prin secolul al VI-lea înainte de Cristos, aveau vii renumite. Aceştia, fiind un popor venit dinspre răsărit, nu aveau cum să cunoască această îndeletnicire, ceea ce înseamnă că au învăţat-o de la populaţia geto-dacă. Această populaţie (...) practica viticultura din vremuri imemoriale, iar vinul constituia băutura preferată, gustându-l cu plăcere din cornul de bou sau de cerb."

SAŞII
Viticultura s-a dezvoltat constant în Transilvania, pânâ în zilele noastre. Prin secolul al XII-lea, în Transilvania, regii maghiari, arpadieni "au adus grupări de populaţie săsească, pe care le-au aşezat în părţile Sibiului, Târnavelor, Braşovului şi Bistriţei. Pentru a-i menţine în aceste locuri, regii arpadieni le-au oferit saşilor condiţii privilegiate, dându-le terenurile cele mai bune pentru cultivarea viţei-de-vie şi acordându-le numeroase privilegii administrative şi economice, printre care scutirea de impozite pe vii şi de vămuirea vinului".

În scurt timp, urmaşii dacilor au rămas fără vii, iar stăpânii lor au devenit regii, conţii, grofii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, epidemia de filoxera atacă şi viile transilvane şi distruge mari suprafeţe. Apoi, viile din această zonă au trebuit să reziste crizei agrare din 1921. Încet-încet, plantaţiile de vii au revenit urmaşilor dacilor, dar puterea lor economică fiind redusă, se obţineau vinuri care nu mai aveau celebritate şi căutare.

În 1949 a venit colectivizarea, care a strâns laolaltă micile plantaţii, fiecare cu soiurile ei, nu neapărat valoroase. S-a înfiinţat Gospodăria Agricolă de Stat. "Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de Staţiunea Viticolă Blaj, înfiinţată în 1949, pe vechile proprietăţi ale lui Ambrozie, mare cultivator de vie la Crăciunelul de Jos şi Mediaş." Această plantaţie se dezvoltă în anii '60, apoi în 1968 se construieşte Complexul de vinificaţie Bălcaciu.

Între anii 1972-1974, la IAS Jidvei se construieşte un nou complex de vinificaţie "Jidvei", pentru prelucrarea şi depozitarea a 600 de vagoane de vin, s-a extins treptat la 1.200 de vagoane, a fost dotat cu tehnică, linie de îmbuteliere, specialişti. În 1991 se reorganizează sub denumirea de SC Perla Târnavei SA. În 1999, viile, livezile şi crama sunt privatizate sub denumirea de SC Jidvei SRL.