x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Corina Chiriac Emoţii pe scenă

Emoţii pe scenă

19 Noi 2007   •   00:00
Emoţii pe scenă

Corina Chiriac i-a pricinuit, de-a lungul anilor, nenumărate palpitaţii lui Marius Ţeicu. Toate in public...

Corina Chiriac i-a pricinuit, de-a lungul anilor, nenumărate palpitaţii lui Marius Ţeicu. Toate in public...

Â

Compozitorul işi aminteşte spectacolele in care a avut de-a face cu imprevizibilitatea interpretei. "Deşi noi mergeam «cu temele făcute», adică pregăteam nişte piese anume, pe Corina o lua valul. Mă trezeam că, la un moment dat, spunea: «Acum vom cănta piesele X şi Y». Aoleu, mă găndeam, străbătut căteva momente de fiori reci, astea nici nu figurează pe listă. Corina se intorcea spre mine şi spunea: «Hai, Marius, că tu ştii!». Imi reveneam, dar adrenalina era la cote alarmante. De fiecare dată cănd o acompaniam, mă găndeam: oare ce i-o mai veni in cap? Dar asta crea in ultimă instanţă acea veridicitate, acea trăire live, spontană, atăt de apreciată de public."

À LA FRANÇAISE. Marius Ţeicu a cunoscut-o pe Corina Chiriac la sfărşitul anilor ’60, la Casa de Cultură a Studenţilor. I-a apreciat eleganţa, dar şi faptul că interpreta excelent in... franceză. "Cănta şansonete şi avea o pronunţie demnă de invidiat, cred, şi de parizienii get-beget." Traseul celor doi artişti s-a intersectat mereu.

"Am acompaniat-o in spectacole de succes. Am inceput să colaborăm şi pe plan componistic. I-am scris vreo 15 piese, dintre care unele se căntă şi azi. Am apărut impreună in multe show-uri de televiziune."

ENERVĂRI "LA MINUT". Nu-i simplu să stăpăneşti total arta căntului. Nu toţi artiştii reuşesc. Corina insă "nu se repetă niciodată. Are o imaginaţie a interpretării extraordinară. Ea nu căntă textul de două ori la fel. Simte acea agogică, acea mişcare interioară a textului faţă de muzică. Pe căt este de talentată, pe atăt e de pretenţioasă in alegerea melodiilor, textelor şi orchestraţiilor. Căteodată, cănd ceva nu era in regulă cu sunetul sau cu orchestra ce-o acompania, se enerva rapid, dar se calma uşor", povesteşte Marius Ţeicu.

"«Unde erai?» n-a fost destinată să fie duet. La imprimarea piesei, ii căntam Corinei părţile pe care nu şi le amintea. Deodată am auzit-o pe Aurora Andronache: «Ce-ar fi să căntaţi asta impreună?» M-am speriat la inceput, dar uite că a mers. Şi incă bine, piesa fredonăndu-se şi acum, după aproape 30 de ani"

Marius Ţeicu

×
Subiecte în articol: corina chiriac 19 noiembrie 2007