Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Folk me, folk me, please, JURNALULE şi anul acesta! Doar aşa am să pot să-ţi mai folk you pentru tot ce ai făcut pentru mine.
Folk me, folk me, please, JURNALULE şi anul acesta! Doar aşa am să pot să-ţi mai folk you pentru tot ce ai făcut pentru mine.
TU poate nici nu ştii că de anul trecut, de cînd am stins
lumina, am tras cortina şi am închis marea în ochi şi în inimă cu tot ce a însemnat
Folk You! în zilele acelea auguste, nu am mai reuşit să las să treacă nici o
singură zi fără să visez la ceea ce va fi să mai fie Folk You! 2008.
SĂRBĂTOARE. TU nici nu ştii, dragă JURNALULE, că în ceea ce mă
priveşte îţi datorez şi FOLKUL FăRă VÎRSTă – caravană iniţiată de Radio România
prin colegiile bucureştene şi extinsă acum în ţară) şi ÎN CăUTAREA FOLKULUI PIERDUT
– o emisiune prin care folkul se vede în fiecare marţi şi la televizor. Nu ştii
nici că anul acesta m-am gătit pentru tine cu un CURCUBEU... din ceruri
desprins/ de pămînt necuprins/ tu eşti cerul curbat/ podul de apă revărsat
peste nori/ împlinit în culori./ Tu eşti mai mult decît ştii,/ tu eşti tot ce
eu am uitat,/ tu eşti ce aş putea deveni/ de fapt, tu eşti cerul spălat /îndelung
aşteptat./ Cu focul iubirii vom ţese în cer/ podul cel trainic, plin de mister/
podul cel trainic şi cel sfînt/ deasupra podului de pe pămînt... Ştiu,
patetismul meu folk you-istic ar putea dăuna grav “sensibilităţii” unor inimi
schilodite, hrănite cu sentimente contradictorii, dar nu e vina mea, dragilor,
dacă nu simţiţi la fel. Eu am să-mi văd de folkul meu în continuare şi am să
spun de cîte ori am să pot: MULŢUMESC, MULŢUMESC, JURNALULE! Ai avut încredere în
mine, m-ai lăsat să mă gătesc de sărbătoare şi anul acesta, tot în august, în
luna în care, cum spunea NICHITA, “toate parcă îşi regăsesc echilibrul, cînd
golul alb/orbitor de lumină al ferestrei este cu mult mai mare decît însăşi
rama sa şi aceasta semnifică faptul că luna aceasta îndeplineşte echilibrul
dintre real şi vis, dintre realitate şi visare, dintre ceea ce este acum şi
aici şi ceea ce există oriunde şi în genere”.
MENIREA. A fost o
vreme cînd am vrut să spun noapte bună folkului meu. Ajunsesem în acel punct în
care simţeam că el nu mă mai salvează nici pe mine, nici omenirea de dezastre,
că nu împiedică nici nesimţirea să devină cea mai mare cucoană şi să stea regeşte
la masa LOR, că nu-mi ţine nici de foame, nici de sete, poate doar mai îmblînzeşte
puţin nenorocita de fiară din mine care dădea semne de creştere. Mă aflam în
punctul în care să spun STOP JOC... Şi a venit tăvălugul FOLK YOU! şi m-a prins
în vîrtejul lui şi mi-a adus aminte că, de fapt, chiar am o datorie faţă de
mine şi faţă de cel care a pus în mine darul cel mai de preţ. DUMNEZEU are grijă
întotdeauna să-ţi reamintească, într-un fel sau altul, că rostul tău pe Pămînt
este cel pe care EL l-a hotărît atunci cînd ţi-a dat drumul în lume. Acum ştiu
foarte clar că menirea mea e să cînt, să le întorc oamenilor bucuria de a vibra
şi de a spera prin cîntec la o lume puţin mai frumoasă...
“A fost o vreme cînd
am vrut să spun noapte bună folkului meu. Ajunsesem în acel punct în care simţeam
că el nu mă mai salvează nici pe mine, nici omenirea de dezastre, că nu împiedică
nici nesimţirea să devină cea mai mare cucoană şi să stea regeşte la masa LOR”
“DUMNEZEU are grijă întotdeauna
să-ţi reamintească faptul că rostul tău pe Pămînt este cel pe care EL l-a hotărît
atunci cînd ţi-a dat drumul în lume. Acum ştiu foarte clar că menirea mea e să
cînt, să le întorc oamenilor bucuria de a vibra şi de a spera prin cîntec la o
lume puţin mai frumoasă...”
Citește pe Antena3.ro
