x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Duelul de la radio

1
22 Oct 2007 - 00:00

Ajunsă in Bucureşti, Ioana Radu a impresionat cu timbrul său vocal, nemaiintălnit pănă atunci.

Ajunsă in Bucureşti, Ioana Radu a impresionat cu timbrul său vocal, nemaiintălnit pănă atunci.


Un ajutor in lansarea viitoarei regine a romanţei a venit din partea lui Petre Alexandru, prietenul şi partenerul de căntat de la Craiova. Ajunsă in Capitală in ianuarie 1936, Petre Alexandru i-a deschis uşa in lumea muzicii şi chiar i-a inlesnit căteva inregistrări la Radio cu căntecele: "Mi s-a rupt căruţa-n drum", "Bună seara, măndră bună", "Foaie verde trei spanace". A primit oferta de a cănta in direct căteva melodii. A impresionat! Dirijorul Alfred Alessandrescu i-a propus să participe la concursul de muzică folclorică organizat de Radio. S-a pregătit intens pentru concursul de solistă la Radiodifuziunea romănă in "duel" cu peste 800 de interpreţi. Comisia era formată din Ion Filionescu, Valentina Creţoiu, Alfred Pagoni şi Alfred Alessandrescu. "Cănd a fost strigat numărul 513, Eugenia Braia, Jana tremura ca creanga in văntul toamnei." Emoţiile o copleşiseră. A căntat cum ştia mai bine. După mai multe zile, doar două nume apar pe lista celor admişi: Eugenia Nedelea (Rodica Bujor) şi Eugenia Braia, cu numele de artistă Ioana Radu, nume bine legat de brazda romănească pe care i-l dă compozitorul Fili Ionescu. Pentru această reuşită, Petre Alexandru i-a indeplinit cea mai mare dorinţă: a dus-o să o vadă pe Maria Tănase.

REUŞITĂ. Scurtele emisiuni la Radio in care era invitată au devenit microrecitaluri. "S-a afirmat căt se poate de repede şi a devenit un mare succes in muzica acelor ani, anii ’30-’40. O muzică interpretată in restaurante, pe terase, in cărciumi. Nu era nici o ruşine, estradele restaurantelor erau adevărate rampe de lansare tratate cu o seriozitate desăvărşită. E de ajuns să amintesc că, atunci cănd un solist in vogă apărea pe scenă, chelnerii incremeneau, paharele nu se mai ciocneau, iar tacămurile rămăneau pe marginea farfuriei", spune nepotul artistei, Doru Braia. Primul contract l-a incheiat cu Mielu Teodorescu, la Ploieşti. I-a fost greu să se despartă de Bucureşti: Radio, casa de discuri, sălile de concert, de toţi căntăreţii a căror nume se aflau pe buzele tuturor, dar ştia că va reveni intr-o bună zi. Contractul de la "Azuga" stipula unele clauze: casă, masă, maşină să o ducă de trei ori pe săptămănă in Capitală, pentru emisiunile Radio, şi trei mititei pe zi pentru căţeluşa sa. Interpreta reuşea să umple la refuz restaurantul lui Teodorescu. Programul Ioanei Radu era după cel al marelui Cristian Vasile. Pentru prestaţia sa, primea 900 de lei pe seară. Au urmat imprimările pentru discuri alături de orchestrele Fraţii Stănescu şi Vasile Julea. După experienţa de la Ploieşti, a primit propunerea lui Iordache Duhalmu, patronul restaurantului bucureştean "Potcoava", de a cănta alături de orchestra condusă de Spirescu-Olteniţa, care, ulterior, i-a devenit partener de viaţă. După şase luni, revine la Ploieşti. Scrisorile sosite pe adresa Radiodifuziunii o cereau la Bucureşti, aşa că s-a intors la "Potcoava", unde a căntat opt ani fără intrerupere. Caietul său (rătăcit după moartea Ioanei, din păcate) cu căntece adunate de la lăutari şi bătrăni, din locurile prin care a trecut, i-a folosit in concerte dar şi in imprimările pe vinil de la Electrecord. Din aceste discuri amintim: "Anicuţa neichii dragă", "La umbra nucului bătrăn", "Romanţe", "In micul orăşel".

Citeşte mai multe despre:   radio

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de