x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Intre căntec şi iubire

0
22 Oct 2007 - 00:00

Marea dragoste pentru muzică a apropiat-o la vărsta adolescenţei de Romeo (nume predestinat iubirii şi muzicii) Rădescu, profesor "candidat" la o catedră de muzică, dar şi la măna Ioanei.

Marea dragoste pentru muzică a apropiat-o la vărsta adolescenţei de Romeo (nume predestinat iubirii şi muzicii) Rădescu, profesor "candidat" la o catedră de muzică, dar şi la măna Ioanei.

Muzica lui Romeo Rădescu a sensibilizat-o pe Jana, care acceptă cererea in căsătorie a tănărului şi-l urmează la Tărgu-Jiu, unde acesta primise un post de profesor suplinitor. Sărăcia işi face loc in casa lor, iar simbria prea mică ii determină pe cei doi soţi să accepte să cănte oriunde erau invitaţi. Şi făceau echipă bună - el la pian, iar ea cu căntecul romanţat pe buze. Din casă in casă, Jana primeşte-n dar o galenă, un mic aparat de radio, care a ajutat tănăra familie să-şi imbunătăţească repertoriul. Jana auzea căntecele la radio, işi nota versurile in caiet, apoi, cu o abilitate ieşită din comun, i le fredona lui Romeo, care-i devenise pianist. A invăţat tot repertoriul lui Cristian Vasile şi o urmărea cu admiraţie ieşită din comun pe Maria Tănase. Iar de căte ori o "prindea" in "inima" galenei ii ascuta cu patos glasul şi căntul fermecător. Greutăţile produse de sărăcie o fac să-şi urmeze soţul la Drăgăşani, la Calafat, apoi la Corabia. Nu mai pusese pe ea o ţoală nouă de cănd plecase de acasă, de la părinţi, iar cănd işi intreba bărbatul ce e de făcut primea acelaşi răspuns: "Suntem tineri, avem vreme!". La cei 20 de ani pe care ii avea, Jana ajunsese să cănte romanţele pe care le adora nu pentru plăcerea ei, ci pentru masa de seară, pe care o aştepta incă de dimineaţă. Aşa a venit noaptea dintre anii 1935 şi 1936, iar soţii Rădescu au fost invitaţi să cănte la petrecerea organizată de colonelul Ştefănescu, "larg la măncare şi băutură", după cum aflăm din volumul lui Harry Negrin, "Romanţa unei vieţi". Glasul Janei a răsunat toată noaptea ca un suflu trist peste clinchetul paharelor. Spre dimineaţă a primit fără ştirea lui Romeo 2.000 de lei de la gazda petrecerii, care căştigase toţi banii de la masa de poker. A ascuns banii in cordonul lat al rochiei, şi-a urmat soţul acasă şi, după ce acesta a adormit, un gănd i-a străfulgerat prin minte: să plece la Bucureşti. A pornit spre gară, s-a urcat in tren, ţinănd intr-o mănă o batistă pentru lacrimi, iar in cealaltă galena şi casca, legătura ei cu Maria Tănase. Vremea a trecut, iar Romeo ii tulbura mintea. Mergănd uşor spre culmile succesului, i-a venit ideea că, dacă ar ajunge căntăreaţă, vestea s-ar duce pănă la Corabia, iar Romeo şi-ar lăsa clasa de muzică şi ar urma-o. Aşa a prins curaj şi a inceput să-i scrie zeci de scrisori. Dar n-a primit nici un răspuns. Intr-un tărziu, Petre Alexandru, prietenul şi partenerul de căntat de la Craiova, care a ajutat-o să pătrundă in lumea muzicii, i-a inmănat o scrisoare din partea lui Romeo, care punea pe seama sărăciei tăcerea lui de un an. Şi-a simţit iubirea trădată şi n-a putut să accepte că 900 de lei, gajul seral al lui Romeo, au "căntărit" mai mult decăt scrisorile ei de dragoste. Şi-a pus in gănd să-l uite. "Stăteam de vorbă şi imi povestea de primul soţ, de Romeo Rădescu, cum se spune dragostea de prima oară, l-a iubit, probabil, că prima iubire rămăne totuşi. Am rămas dezamăgit cănd imi spunea: «Am plecat şi l-am lăsat singur…». M-a impresionat!", spune interpretul Ion Amititeloaie.

"Sunteţi căntecul romănesc!"

Peste ani şi ani şi-a refăcut viaţa alături de Spirescu Olteniţa, dirijorul orchestrei de la restaurantul "Potcoava", unde era solistă. I-a fost alături pănă cănd acesta a trecut in lumea celor drepţi. Mai tărziu, in viaţa ei a apărut Nicky Popescu, un admirator infocat, a cărui cerere in căsătorie a fost originală: "Stimată doamnă, eu mă insor cu căntecul dumneavoastră!". "Atunci cumpăraţi un disc!", i-a replicat interpreta. "Răspunsul acesta e un refuz?", "Dar declaraţia dumneavoastră e o cerere in căsătorie?". "Sigur că da! Nu sunteţi dumneavoastră căntecul romănesc?" Metaforele lui Nicky Popescu au fost aplaudate de George Calboreanu, care le-a fost naş de cununie.

O personalitate intangibilă, un spirit involburat

"A avut o decenţă matrimonială desăvărşită. Chiar se lăuda cu un lucru: «Mie de căte ori imi place unul, nu pot să o fac, decăt dacă il duc la Primărie.» Era foarte credincioasă. Imi aduc aminte că işi scotea verigheta de căte ori se impăca după o ceartă cu unul din soţii ei. Ii iubea teribil, dar se şi certa cu ei, şi mergea la icoana Fecioarei Maria semnul crucii cu verigheta pentru a-şi manifesta bucuria că a avut loc impăcarea. Drept pentru care a fost măritată de şase ori, cu ultimul soţ chiar de două ori, Nicky Popescu, un om de care, sărmanul, chiar rădeam, că in comunism dobăndise rangul de căpitan de marină, dar el nu conducea decăt cele 17-20 de bărci şi vaporaşul de pe lacul Herăstrău. Dar ea il iubea. Involburată căsnicie, un intermezzo de tribunal divorţănd, după aceea s-au recăsătorit, au divorţat incă o dată. El s-a săvărşit din viaţă, purtăndu-i o mare iubire, iar ea a rămas aşa cum de fapt şi-a dorit intotdeauna să fie, o personalitate intangibilă, care nu-şi dorea produsul spiritual decăt lumii, societăţii", incheie nepotul artistei, Doru Braia.

A suferit că n-a avut copii

Interpretul de muzică populară Ion Amititeloaie a reuşit să o cunoască indeaproape pe Ioana Radu. Pentru artistă, Amititeloaie a devenit chiar confesor: "Mai mereu a avut, deşi a fost căsătorită de căteva ori, probleme cu singurătatea. Asta a afectat-o cel mai mult. Ioana Radu a suferit foarte mult pentru că nu avea copii. Doar mie imi spunea asta. Ea nu a avut foarte mulţi prieteni, a avut căţiva. A avut un prieten foarte bun in persoana mamei Erji, o unguroaică, aceasta i-a făcut menajul foarte mulţi ani".

Citeşte mai multe despre:   romeo

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de