x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Unică

de Luminita Ciobanu    |    12 Mai 2008   •   00:00

Maestrul Gheorghe Zamfir îşi aminteşte cu drag de perioada în care era dirijor al renumitului Ansamblu Ciocîrlia.

La 26 de ani, Gheorghe Zamfir îşi obţinuse diploma de specialitate în dirijorat şi era curtat de marile ansambluri din Capitală. După un “consiliu” de familie a ales Ansamblul Ciocîrlia. Pe lîngă orchestra-gigant, “Ciocîrlia” a avut în mînă toată elita soliştilor de folclor din acea perioadă. “Îmi amintesc de concursurile organizate de Ansamblul Ciocîrlia... Veneau 200-260 de candidaţi din toată ţara, însoţiţi de rude, cu coşuri cu mîncare, unii n-aveau nici unde dormi... În urma unui astfel de concurs a fost admisă şi Irina Loghin... Era o fată simplă, frumoasă, cu o atracţie extraordinară către muzică... Benone Sinulescu s-a ocupat foarte mult de modul în care apărea pe scenă. Am remarcat-o ca solistă. Ulterior am devenit prieteni. În perioada aceea am iniţiat şi o serie de cursuri de teorie şi solfegiu, la care participau toţi soliştii Ansamblului.”

Disc. “În 1969, pe cînd eram dirijor al Ansamblului Ciocîrlia, am fost cu Irina, Benone, dar şi cu alţi solişti într-un turneu, în URSS. În anii ’70 am fost în Mongolia. Înainte de plecarea mea în exil Irina şi Benone au venit la mine . Mi-au spus că vor să realizăm  împreună un nou disc. Am mers la Electrecord şi le-am imprimat. Au fost cele mai frumoase discuri ale lor!”, îşi aminteşte marele muzician.

Succes. Dialogul muzical al interpreţilor Irina Loghin – Benone Sinulescu a fost un real succes. “Irina şi Benone au fost extrem de apreciaţi de public. Ca şi Benone, cîntecele pe care le-a adus Irina au avut succes naţional la scurt timp. Pe Irina n-a reuşit să o imite nimeni. Rămîne o interpretă cu unicitate şi culoare în voce”, încheie maestrul Gheorghe Zamfir.

Vocea melodioasă, catifelată!

Înainte de a-şi lua rămas bun de la lume, marele actor Dem Rădulescu a lăsat în urmă cîteva cuvinte adresate interpretei: “Despre Irina, Loghin ca om şi ca artistă, se pot spune multe, dar mi-e teamă că prin argumentele şi motivaţia mea să nu supăr stînga sau dreapta. Ca o chintesenţă a ceea ce gîndesc, afirm, fără teama de a greşi, că Irina Loghin descinde din marile nume ale muzicii populare româneşti, Maria Tănase şi Maria Lătăreţu. Sărut mîna, în faţa vocii sale melodioase, catifelate, o voce inconfundabilă”.

Cu vagonul de dormit prin ţară…

Cînd vorbeşte despre Irina Loghin, îndrăgita actriţă Cristina Stamate îşi aminteşte de un lung turneu, cu vagonul de dormit, prin ţară… “Străbăteam o distanţă mare, într-un vagon de dormit, şi cred că am rîs, nonstop, trei ore. Irina imita magistral cîteva ţărănci cunoscute de ea. Una era babă, alta era ţaţă, alta era proastă. Irina le imita cu un real talent actoricesc, de parcă am fi fost colege la Institutul de Teatru. De atunci încoace m-am întrebat, de multe ori, cum de nu s-a gîndit nimeni s-o distribuie într-un rol, să-i pună în evidenţă aceste calităţi rar întîlnite la o vedetă de muzică populară?! Dar aşa e în viaţă! Nu toate trenurile opresc în gara noastră. Puţini sînt aceia care ştiu cît de generoasă este Irina şi ce colegă admirabilă poate să fie, calitate atît de rar întîlnită…”, evidenţiază Cristina Stamate în buchetul de gînduri frumoase pe care i le-a adresat Irinei Loghin în urmă cu ceva vreme.

“Hai să-ţi cumperi şi tu!”

“Eram în turneu într-un mic orăşel de provincie, în acele vremuri cînd nu se găsea mai nimic. Irina s-a întors la un moment dat cu o grămadă de cumpărături. Găsise, numai ea ştie cum, un magazin ascuns, cu nişte treninguri foarte frumoase, pentru export. Nu mi-am putut ascunde regretul că n-am însoţit-o. Atunci, deşi era obosită, deşi o aşteptau două spectacole în care cînta peste 45 de minute, mi-a spus: «Hai, să mergem înapoi, în oraş, să-ţi cumperi şi tu!». Vînzătorul tocmai închidea, pentru că avea o nuntă în familie. Irina l-a întors din drum…”, mai spune Cristina Stamate.

 

×