Ce durere străbate sufletul unui frate la auzul veştii că aceea care i-a fost soră nu mai este? Această durere ne duce cu gândul la Charles Earl Spencer, fratele Dianei de Wales, care a avut curajul să spună tuturor ceea ce simţea pentru sora lui, dar mai ales pentru cei care nu au ridicat un deget să o ajute cât timp aceasta era în viaţă. Ce poate fi în sufletul fratelui Mădălinei Manole acum? Nu ne putem imagina...
Durerea de a pierde fiinţa alături de care ai crescut este copleşitoare, fără doar şi poate. Marian Manole povestea în Ediţia de Colecţie dedicată surorii lui că a realizat că are o soră cu totul specială pe scenă, la serbări, că era o familistă convinsă şi foarte ataşată de toate rudele. Sora lui era acea fată frumoasă care vrăjea lumea cu vocea şi chitara. „Mi-am dat seama abia atunci că sora mea este un om deosebit. Nu mai era fata cu care mă băteam cu pernele prin casă." Marian a urmat-o prin turnee vreo zece ani, fiind pas cu pas alături de ea, un fel de bodyguard. „Mi se umplea inima de bucurie că sunt fratele ei", spune Marian Manole. Acum, toată lumea spune că Mădălina era fragilă, dar fratele ei povestea că nu ştie nici acum cum de a reuşit de una singură în Bucureşti, ce i-a dat atâta forţă să depăşească toate obstacolele. „Nu ştiu din ce e plămădită, are o dârzenie şi o tărie cum eu nu am", spunea el.
Ca orice copii, mai făceau năzdrăvănii uneori. Chiar multe. Într-o iarnă au pisat toate globurile din brad şi erau fascinaţi de felul în care acestea arătau pe covor. „Mama nu s-a bucurat atunci." Cu altă ocazie au plecat pe furiş la un spectacol cu Iris. Mama lor pierduse cheia şi când s-a întors de la serviciu a fost nevoită să stea la o soră a ei. I-a bătut atunci pentru că nu au spus unde pleacă. Pentru acel gest, mama suferă şi astăzi. Mădălina obişnuia să meargă acasă la părinţi foarte des. Când era cazul, venea şi de câteva ori pe săptămână, dar în general la două săptămâni.
Prin casa părinţilor sunt fotografii cu Mădălina, afişe, revistele în care s-a scris despre ea sunt păstrate cu sfinţenie. O păpuşă care îi seamănă tronează. Un căţeluş galben de pluş, chinezesc, de care s-a bucurat copilul Mădălina la un Crăciun când avea 6 ani e prezent şi el la apel... Dorul de casă o năpădea pe Mădălina de multe ori. O familie unită, aceasta este singura concluzie pe care o poţi trage având toate datele în palmă. Un suflet ales, o voce care a însemnat şi înseamnă enorm pentru muzica românească, Marian Manole, fratele „Fetei cu părul de foc", se poate mândri că sora lui întruchipa toate acestea. Dar durerea despărţirii de ea nu poate fi comparată cu nimic, suntem siguri.