x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Focul sacru

0
Autor: Roxana Vintila 01 Dec 2008 - 00:00

Maestrul Marin Constantin este o "marcă pentru România. Sunt mândră de prietenia sa", spune Angela Gheorghiu.



În anii studenţiei, rectorul Conservatorului Nicolae Călinoiu împreună cu maestrul Marin Constantin i-au oferit apreciatei soprane Angela Gheorghiu un "post" în Corul Madrigal: "Am primit salariu timp de doi ani, socotit ca o bursă din partea Conservatorului pentru extrem de multe concerte pe care le ofeream în mod gratuit. Îmi amintesc că nu existau evenimente artistice în România fără Madrigal, Angela Burlacu – numele meu anterior – şi Gabriel Croitoru. Am avut un fel de îngeri păzitori. După aceea, invitându-i la Londra pentru înregistrări importante, le-am dăruit, în felul meu, un semn de recunoştinţă."    
Angela Gheorghiu a avut şansa să cunoască un artist hărăzit de Dumnezeu cu "focul sacru". Cu o carismă şi un talent de a convinge, rar întâlnite de renumita soprană în lumea muzicală românească. Acesta este maestrul Marin Constantin.

O ALTĂ ZI ISTORICĂ. Angela Gheorghiu îşi aminteşte cu bucurie de ziua în care Casa de Discuri "Decca" a acceptat să înregistreze cu London Philarmonic, dirijat de Ion Marin, fiul mestrului Marin Constantin, foarte important artist în lumea întreagă, şi Corul Madrigal de la Bucureşti, în studiourile de la Londra: "Era un repertoriu cu muzică sacră internaţională. Atunci mi-a venit ideea curajoasă şi istorică în acelaşi timp de a introduce în repertoriu şi o astfel de muzică. «Tatăl Nostru» de Anton Pann cu orchestră şi cor. Acum visez la o altă zi istorică, atunci când Patriarhul Daniel îmi va permite să cânt cu orchestra în cadrul unei slujbe la Mitropolia Română din Bucureşti. Madrigalul atunci a venit într-un număr considerabil la înregistrări, datorită eclectismului din program. Prinţul Charles, patronul acestei orchestre, s-a îndrăgostit de Madrigal şi a vrut să aibă primul acest disc care se numeşte «Mysterium». BBC a făcut şi un film- reportaj pentru mine, cântând şi filmând în România la mănăstirile din nordul Moldovei. Prinţul Charles şi fanii mei din Anglia încă mai merg pe urmele acestui reportaj, pentru a mă putea descoperi şi a înţelege o lume necunoscută pentru ei până atunci".

PEREN. Oamenii, publicul receptează frumuseţea. Nu ai cum să nu vibrezi la emoţia pe care o transmite de fiecare dată Madrigalul..., dar mass-media ar trebui să îi ajute în promovare ca publicul să aibă cunoştinţă de existenţa lor: "Sunt noile generaţii care nu au idee la ce să aspire sau să viseze, să asculte. Oamenii trebuie informaţi despre ce înseamnă rafinament şi muzică adevarată, perenă", este de părere Angela Gheorghiu.

CA O SINGURĂ FIINŢĂ. Tenorul Valentin Teodorian spunea că "Madrigalul nu cântă cu vocile, ci cu sufletul… Mai mult, Madrigalul este un artist plastic, care pictează cu sunete...": "Toţi cântăreţii ar trebui să aibă acest sentiment, pentru că vocea este un instrument ce vine direct din fiinţa şi corpul uman", apreciază Angela Gheorghiu. "Nu există intermediar. Vocea vine din suflet şi se întoarce tot la suflet. Nuanţele, cuvintele şi culorile sunt materia primă a unui cântăreţ fie el în cor sau solist. Pentru cor îţi trebuie o tehnică specială pentru a te putea întotdeauna integra într-un grup vocal. Acolo nimeni nu este solist. Solistul este însuşi corul, ca o singură fiinţă. Ei respiră şi trăiesc muzica exact în acelaşi timp. Pentru un cor sunt extrem de importante instruirea şi găsirea culorii juste. În mod normal, sunetul unui cor Madrigal trebuie să sune în acest stil. Ei reuşesc să cânte un repertoriu vast şi îmi place elasticitatea cu care o fac. Le doresc să existe pentru totdeauna. Sunt un reper de adevarată artă. Sunt muzicieni cu o mare perfecţiune artistică, stilistică şi vocală. Sună a cor de îngeri!"


"Îmi amintesc cu drag când madrigalii erau îmbrăcaţi în costume de epocă şi purtau multe alte haine pe dedesubt, datorită gerului din sălile de concert. Arătau foarte comic. Congelam cu toţii. În realitate este mai mult tragicomic..."
Angela Gheorghiu, soprană
Citeşte mai multe despre:   angela,   angela gheorghiu,   madrigal

Serviciul de email marketing furnizat de