Cântă satul oltenesc

Florentina Satmari, celebra realizatoare a emisiunilor de muzică populară, a cunoscut-o pe Maria Ciobanu în anul 1972, la începutul carierei sale în Televiziunea Română:

Dacă ai talent unu la sută, restul este muncă stăruitoare. La Maria Ciobanu, Dumnezeu a depăşit măsura.

Florentina Satmari, celebra realizatoare a emisiunilor de muzică populară, a cunoscut-o pe Maria Ciobanu în anul 1972, la începutul carierei sale în Televiziunea Română: “Ca şi ea, încă de la început, am căutat să acumulez cât mai mult, să nu mă repet şi să găsesc noi metode de prelucrare artistică, de exprimare artistică a cântecului popular care trebuia adus pe scenă. În Maria am găsit resurse pentru orice moment. Nu trebuia decât să-i sugerez ce am vrea şi ea venea cu exemplificări din care să alegi. O sunam uneori la şapte dimineaţa când erau urgenţe”, îşi aminteşte Florentina Satmari. “O trezeam din somn şi practic îmi cânta la telefon ca şi când era trează de zece ore, cu aceeaşi strălucire ca şi când ai apăsa pe un buton să dai drumul la muzică! Aşa glas strălucitor avea şi trezită din somn. Deşi un talent ca al ei se naşte o dată la 100 de ani, gloria n-a modificat-o, a rămas acelaşi om modest, acelaşi om curat sufleteşte, acelaşi om dăruit pentru public. Glasul ei de ciocârlie a ajuns până la stele, şi de acolo de sus va străluci, va lumina şi va încălzi veşnic sufletele oamenilor.”

PURITATE. A avut nenumărate colaborări cu Maria Ciobanu. “Împreună cu ea şi  Ion Dolănescu am fost prin toată ţara. Îmi amintesc de un supershow, când ei cântau în duet –  «Mesagerii cântecului popular», care se cânta şi în studioul de înregistrare şi la Sala Palatului, şi la nunţi, locuri în care erau adoraţi. Talentul ei m-a ajutat să inventez. Puritatea ei m-a ajutat ca emisiunile mele să strălucească, să-mi ofere acea trăire interioară pe care să o pot transmite prin momentul artistic creat la televiziune. Îmi transmitea şi mă transpunea în starea pe care probabil am avut-o şi eu, dar cu ajutorul ei puteam să transmit mai departe.”

VEŞNICIA CĂNTECULUI. “Cântecul ei se va auzi veşnic şi va mângâia toate generaţiile care urmează. Maria Ciobanu face parte dintr-o generaţie de aur a cântecului popular şi mă gândesc la Irina Loghin, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu.” O generaţie care i-a succedat pe Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Maria Tănase, Ion Luican. Practic, ucenicia şi-au făcut-o alături de aceste modele şi Maria, şi ceilalţi, spune Florentina Satmari. “Maria s-a născut cu un talent ieşit din comun, cum se spune în popor, s-a născut cu stea în frunte. Vine din lumea curată a satului românesc, de acolo de unde s-a născut «veşnicia cântecului» ei, care va merge în nemurire. Se spune că, dacă ai talent unu la sută, restul este muncă şi transpiraţie. Eu zic că, la Maria, Dumnezeu a depăşit măsura. I-a dat talent sută la sută şi i-a mai dat şi putere de muncă pe măsură, dar această muncă de căutare şi perfecţionare continuă pentru ea a fost ca o joacă. Pur şi simplu a trăit şi a transmis prin cântecul ei toate sentimentele frumoase ale omului.” Maria Ciobanu este acelaşi om simplu şi modest, un om cu har, un om obişnuit şi un artist desăvârşit când apare pe scenă. A rămas pură aşa cum a venit de la ţară, cu talentul şi cu frumuseţea de acolo. Este o gospodină, este un om preocupat de copiii ei, iar în secunda în care a pus costumul popular pe ea este artista Maria Ciobanu, a spus în încheiere Florentina Satmari.

UNICITATE. Interpretei de muzică populară Angela Moldovan îi este foarte dragă Maria Ciobanu. Îi vine să plângă de emoţie când povesteşte de perioada în care au fost colege. S-au cunoscut când Maria a venit la Bucureşti. “Am făcut cu ea un turneu prin Oltenia. Era primul ei turneu. Am încercat să mă apropii de ea, pentru că m-a impresionat foarte mult autenticul din cântecele ei care erau o adevărată revelaţie.” Deşi în anii aceia trăia Maria Lătăreţu, tânăra a impresionat-o pe Angela Moldovan că n-a încercat niciodată să o imite, deşi ştie că o iubea foarte mult pe Maria, era un idol pentru ea. “Am îndrăgit-o de la început, pentru că toată viaţa mea am fost împotriva imitaţiilor şi a copierii altor cântăreţi. Maria Ciobanu a venit cu prospeţime, cu nişte piese superbe.”

MODESTIE. Mai târziu au fost colege la Ansamblul Ciocârlia. “Aici, Maria şi-a desăvârşit posibilităţile. Puteam să facem culegeri de piese folclorice. Şi Maria venea întotdeauna încărcată de material, de altfel şi acum ne uimeşte prin varietatea ei. În afară de asta, glasul ei este unul cu totul deosebit, care o face să fie singulară şi să aibă o personalitate aparte şi, poate, pentru asta are aşa de mulţi admiratori. Eu am fost cu ea de foarte multe ori în turnee şi ştiu ce înseamnă asta, când vine lumea cu braţele încărcate de flori şi i le pun la picioare pe scenă. Ea şi-a păstrat modestia şi a rămas aceeaşi fată pe care o ştim noi, plină de curăţenia meleagurilor de unde provine, din Gorjul ei iubit, unde oamenii sunt parcă mai altfel decât în altă parte, şi asta se simte permanent în muzica cu care s-a consacrat şi repertoriul ei minunat.” Angela Moldovan ştie că Maria este o mamă bună, are copii minunaţi, pe care îi iubeşte şi care i-au moştenit talentul, dar asta subliniază personalitatea ei mare dacă a reuşit să transmită copiilor ei dragostea pentru folclor, ceea ce nu e chiar aşa de simplu în vremurile noastre, concluzionează interpreta.

Oltenii se ajută între ei

Fluieraşului Dumitru Zamfira i se pare că a cunoscut-o de-o viaţă pe Maria Ciobanu. “Eu eram practic la Craiova, acolo a fost debutul meu artistic, şi ea a făcut un salt calitativ uriaş, a venit direct la orchestra Barbu Lăutaru, unde era şi Ion Văduva, cel care a adus-o în Bucureşti. Pe urmă, a venit la Ciocârlia şi am fost colegi. Ce mi-a părut bine este că a fost olteancă de-a mea, şi noi, oltenii, să ştiţi că avem o vorbă, că ne ajutăm între noi şi ne vorbim de bine, dar cu argumente. Maria este una din oltencele cu care se mândreşte ţara, nu numai zona noastră folclorică.”

Nu a spus o vorbă rea despre colegii de breaslă

“Maria a fost în primul rând adoptată de colegii de breaslă care au recunoscut în ea vocea de aur a muzicii olteneşti. Nouă, provincialilor, ne este mai greu la început până când te acomodezi într-un nou colectiv, pentru că bucureştenii sunt un pic mai ciudaţi, dacă se dă ora exactă la Bucureşti, ni se pare că sunt mai cu moţ, deşi colegii de breaslă de calitate i-am întâlnit personal la Craiova şi la taraful Gorjului, locul unde am debutat, şi Maria la fel, de când a început să cânte, de la nunţi până a urcat pe marile scene ale României şi ale lumii. O caracterizează o modestie vizibilă, care nu e cultivată, de conjunctură, nu am auzit zicând o vorbă rea despre colegii de breaslă. Maria nu a vrut să iasă în faţă decât prin cântecul ei, nu a vrut să facă pe inteligenta. Populară până la Dumnezeu cu cei care intra în contact: publicul de la spectacole şi nuntaşii. Peste tot a fost îndrăgită şi aşteptată cu drag”, spune Dumitru Zamfira.

Spectacole “pă piste tot”

Au cântat împreună pe scenele din România, cum zice olteanul “pă piste tot”, dar şi la Paris: “Am fost într-un spectacol imediat după Revoluţie cu un grup de la Radio. Îi făcea mare plăcere să o acompanieze pe Maria Ciobanu pe scenă. La imprimările ei mă solicita întotdeauna, chiar şi atunci când soţul ei era tot fluieraş, mă refer la Florică Burnea. Nu aş putea să spun un moment în care să fi greşit sau să ne fi certat, să fi avut un schimb mai puţin elegant de cuvinte sau opinii. Dacă avea o părere, şi-o exprima cu modestie”.