Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aurul din subsolul României valorează 10,35 miliarde de dolari, la preţul de 957 de dolari pe uncie, cu cât se tranzacţionează pe bursele internaţionale.
Memoriul de prezentare a proiectului Roşia Montană, încărcat pe site-ul Ministerului Mediului, arată că în cele patru posibile exploatări ale Roşia Montană Gold Corporation ar exista 272,7 tone de aur, adică 8,8 milioane de uncii. Pe lângă acestea se mai află şi 945,5 milioane de tone de argint, echivalent a 30,4 milioane de uncii din acest metal. Astfel, numai aurul de la Roşia Montană valorează la preţul pieţei 8,4 miliarde de dolari, iar argintul aduce şi el o valoare de 4,48 miliarde de dolari.
De asemenea, un document al Academiei Române din anul 2003 şi intitulat "Proiectul Roşia Montană, între riscuri şi beneficii" preciza că aici s-ar putea extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Revenind la aur, în 2007, compania European Goldfields a reevaluat şi ea în anul 2007 rezervele estimate la Certej cu 20% în plus, crescând şi perioada de exploatare de la 9 la 11 ani. Astfel, societatea canadiană anunţa atunci că plănuieşte extragerea a 160.000 de uncii de aur anual, potrivit Gold News. Asta însemna încă 1,76 milioane de uncii de aur, valoarea fiind de 1,68 miliarde de dolari.
Un studiu de impact asupra mediului, realizat în 1993 de Institutul de Cercetări din Ministerul Mediului şi citat la 28 ianuarie 2009 într-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României, arată şi el că din zona Băii Mari ar fi putut fi extrase 8.035 de kilograme de aur şi 76.135 de kilograme de argint. Astfel, cele peste opt tone de aur din subsolul maramureşean ar valora şi ele 248 d milioane de dolari.
15 EXPLOATĂRI
"În România există 15 exploatări aurifere, însă trebuie înţeles că aurul se exploatează în complex, laolaltă cu alte metale precum argint, plumb, mangan, zinc", ne-a precizat Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian. Daniel Andronache, directorul general al Minvest Deva, vorbeşte şi el despre minele Brad, Baia de Arieş, Roşia Montană, Zlatna şi Certej din zona Apusenilor. La acestea, Popescu mai adaugă zonele Baia Mare şi Moldova Nouă.
"Există posibilitatea de reabilitare a minelor, ceea ce ar fi benefic pentru toată ţara. Dacă Guvernul s-ar implica, s-ar pune pe picioare. Anual, din redevenţe minerale şi taxe se plătesc la buget în România 350 de milioane de euro, dacă s-ar investi doar 120 de milioane de euro anual, s-ar
Citește pe Antena3.ro
În al doilea trimestru din 2009 cererea de investiţii pentru aur a rămas foarte puternică, crescând cu 46% în ciuda crizei economice mondiale, potrivit World Gold Council. În termeni absoluţi, cererea de aur pe trimestru a fost de 21,3 miliarde de dolari, în scădere cu 9% faţă de nivelurile de anul trecut, rămânând însă la niveluri istorice foarte mari.
40 DE MILIOANE DE TONE
În România există 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, potrivit Strategiei Industriei Miniere 2008-2020. Conform documentului, nivelul intervenţiei statului în sector ar putea fi "foarte mare, prin acordarea de subvenţii pentru exploatare, transferuri sociale, alocaţii de capital şi eşalonarea datoriilor către furnizorii de energie electrică". Sindicaliştii spun, însă, că mare lucru nu se face, cu toată bogăţia din subsolul patriei.
"Minele de aur ar putea fi sprijinite sau privatizate. Moldova Nouă e bună de privatizare, sau Roşia Poieni (unde se exploatează cupru, dar există şi aur - n.r.), care este cea mai mare exploare minieră de pe planetă", precizează mai departe Ion Popescu.
PRODUCŢIA A SCĂZUT
Producţia de aur a României a scăzut constant în ultima vreme. În 2001, ţara noastră a produs 2,5 milioane de tone, în 2002 a scăzut 1,13 milioane de tone pentru ca anul următor să ajungă la 1,87 milioane de tone, iar în 2004 a ajuns la 1,43 milioane de tone, conform datelor Euromines, Asociaţia Europeană a Mineritului. În 2005 şi 2006, producţia a fost constantă la 0,5 tone.
În acelaşi timp, Polonia a parcurs drumul invers, de la 349.000 de tone în 2001 până la 1,3 milioane de tone în 2006. Bulgaria a crescut şi ea producţia, de la 1,53 milioane de tone în 2001, până la 3,81 milioane de tone în 2006. State precum Georgia sau Armenia produceau şi ele mai mult decât ţara noastră în 2004.
