Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mi-e din ce în ce mai clar că nimic pe lumea asta nu-i întâmplător. La ediţia de anul acesta Folk You! au avut loc multe premiere...
Recitaluri de excepţie, susţinute de Gheorghe Zamfir, Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă... Mari artişti care ne-au făcut cinste peste graniţele ţării au venit să cânte la Vama Veche unui public care le cunoştea pe de rost repertoriul... Spuneam de premiere, trebuie să amintesc şi de gesturi, din păcate, irepetabile...
TATIANA
Îmi amintesc de un interviu al Tatianei Stepa, în care, întrebată care dintre folkişti ar vrea să-i cânte - când va fi să fie - în ultimele clipe ale vieţii, ea a răspuns fără ezitare: "Ştefan Hruşcă!". Hruşcă a cântat pe scena Folk You! joi, 30 iulie, Tatiana, vineri, 31. La 6 august, folkista cu cei mai frumoşi ochi verzi părăsea această lume în care declara că a iubit, a fost iubită şi s-a rugat ca Dumnezeu să n-o ia pe ea înaintea părinţilor ei. Şi şi-a dorit ca-n amurg să-i cânte Ştefan Hruşcă. Au cântat amândoi pe aceeaşi scenă. Şi-au cântat unul altuia. Suntem pe cât de convinşi şi de trişti că acest lucru nu va mai fi posibil, pe atât de fericiţi pentru sufletul împăcat al Tatianei. Dumnezeu i-a ascultat şi ultima rugă...
PORŢILE SUFLETULUI
Ştefan Hruşcă este, poate, cântăreţul cu cea mai caldă voce din folk. Şi nu numai. Pe vremea când a făcut celebrul duet cu Vasile Şeicaru - două glasuri total diferite, dar tocmai de aceea complementare - Vale era vocea puternică, rezonantă, iar Ştefan era unda de căldură şi poezie. Ceea ce făcea ca muzica lor să sune atât de bine împreună.
De neuitat sunt colindele pe care Hruşcă le-a adus, de peste vremuri, în atenţia publicului. Vechi cântece maramureşene de Sfântă Sărbătoare, precum "Ziurel de ziurel", "Sfântă-i sara de Crăciun", "Florile dalbe", "Hristos de nu se năştea", "Sfânta Maica lui Iisus" au fost culese de el şi interpretate fără nici un artificiu. Aşa a ştiut să ne colinde pe la porţile sufletului, care au rămas pe veci deschise pentru el.
În culisele improvizate ale scenei, pe nisip, Ştefan Hruşcă s-a îmbrăţişat cu toţi prietenii săi de pe vremea Cenaclului Flacăra. Mai ales cu maramureşeanul lui drag, Ducu Bertzi. Cu el şi cu toţi românii cărora le-a tresăltat inima de fericire că-l revăd şi-l aud din nou, Ştefan s-a fotografiat bucuros.
Pesemne că plăcerea de a-l asculta pe Hruşcă se transmite ereditar, pentru că altfel nu se explică reacţia unui public format în marea lui majoritate din tineri în jurul vârstei de 20 de ani. Vorbim despre spectatorii celei de-a cincea ediţii a festivalului Folk You! şi prima la care Hruşcă a răspuns "Prezent!". Fie că a cântat piese din epoca de glorie a Cenaclului ori melodii de la finele anilor '80, interpretate la vremea aceea împreună cu Şeicaru, publicul a intonat fiecare notă şi fiece vers într-un glas cu el.
Citește pe Antena3.ro
Cântece cu încărcătură patriotică (şi nu-s vorbe mari), vechi melodii populare, piese de dragoste pe versuri de Radu Stanca (superba "Elegie de toamnă" - "Frunze", reluată pe aceeaşi scenă, în aceeaşi seară, dar pe altă melodie, de Nicu Alifantis & ZAN), Adrian Păunescu, George Ţărnea etc. - toate erau ştiute pe dinafară de public.
Hruşcă nu uită de unde a plecat. Nu uită autorii poeziilor cărora le-a compus muzica. Nu uită muzicienii din repertoriul cărora cântă. Nu uită nimic din tot ce trebuie simţit şi spus. Poate (şi) de aceea este atât de iubit. Îşi începe recitalul cu un cântec care l-a făcut celebru pe regretatul Valeriu Penişoară: "Cuvântul lui Roată către Divan".
Publicul cântă refrenul cu el. Continuă cu o piesă din 1974, care a marcat debutul său, extras direct din filonul popular al colindelor: "Sculaţi, gazde!"... "Sculaţi, gazde, nu dormiţi,/ Vremea e să vă treziţi. / Casa să vi-o aranjaţi, / Flori de măr, /Şi masa s-o încărcaţi/ Flori de măr//. Şi de astă dată se cântă... Urmează, ca-ntr-un carusel al aducerilor aminte, melodii emoţionante, fredonate cu lacrimi în colţul ochilor, alternate cu piese din folclor şi cu adevărate imnuri patriotice.
Un repertoriu-caleidoscop, cu tristeţi, bucurii şi momente de graţie, ca viaţa-însăşi. Ştefan a cântat "Rugă pentru părinţi", pe versurile poetului Adrian Păunescu - probabil cel mai frumos şi mai cutremurător poem de dragoste scris vreodată, despre şi pentru cei ce ne-au dat viaţă. Pentru părinţii care ne-au crescut frumos şi care, poate, mai trăiesc doar în gând...
Au urmat "Săracă, inima me" şi "După pui de moroşan", două cântece de pe meleagurile natale ale lui Ştefan. Apoi, un remember de suflet, în memoria unui poet special, care i-a fost prieten lui Ştefan: George Ţărnea şi a lui "Somn uşor".
PROMISIUNE
Poate că avem nevoie de şocuri ca să ne convingem că nu-i totul pierdut pentru noi, ca oameni şi ca naţie. Poate că nu toţi dorim să le acordăm credit celor mult mai tineri decât noi, considerându-i uneori superficiali şi autişti. În Vamă, au stat pe nisip, pe plaja de la Corsarul, mii de tineri. Nimeni nu i-a obligat să vină. Nimeni nu le-a pus tricolorul românesc în braţe şi nu le-a dat indicaţia de a-l flutura şi a-l arăta cu mândrie, ca pe un trofeu obţinut cu trudă.
Nimeni nu i-a forţat să se ridice în picioare şi să cânte împreună cu Ştefan "Nu uita că eşti român!", "Tu, Ardeal" şi "Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal". Şi totuşi, generaţia ce va să vie a făcut toate astea. Spontan şi natural. Au cântat într-un glas cu Hruşcă toate cântecele care le-au înseninat tinereţea părinţilor lor. Inclusiv "Bieţi lampagii", un bis fabulos... "Dăm foc, dăm foc felinarelor"...
Ştefan Hruşcă a promis că mai vine din Canada să ne cânte, dacă mai e invitat. Invitaţia e deja trimisă! Şi credem c-o să mai vină la Folk You!, pentru că nimeni n-a uitat că e român. Iar el e primul care-şi aminteşte, iar şi iar...
