Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Întîlnirea cu ea face să coboare asupra ta o stare de linişte. Vocea şi privirea blîndă ale Tatianei au efect de calmant. Ca marea atunci cînd se retrage în sine după o furtună puternică şi devine calmă şi caldă.
Întîlnirea cu ea face să coboare asupra ta o stare de linişte. Vocea şi privirea blîndă ale Tatianei au efect de calmant. Ca marea atunci cînd se retrage în sine după o furtună puternică şi devine calmă şi caldă.
A preferat să nu-şi spună povestea în faţa mea, cu un reportofon pe masă. A preferat, cred că dintr-o prea mare delicateţe, să-şi scrie povestea. Ca şi cum ideea că un public, chiar format dintr-o singură persoană, nu trebuie să audă de la ea decît un cîntec minunat. "Constrînsă", Tatiana a scris frumos, a evitat orice ar fi putut umbri lumea, prieteniile, amintirile, prezentul, viitorul.
Încercările vieţii nu au ştirbit nimic din sufletul acesta frumos, care emite lumină, linişte, iubire. Dimpotrivă, a făcut ca Tatiana să poată cînta şi mai frumos, şi mai sensibil, profund. Nu a fost ştirbit nimic din bunătatea şi seninătatea ei. Tatiana a avut numai cuvinte de mulţumire pentru prieteni, pentru cei care i-u fost alături. Pentru cei care îi înţeleg muzica, o iubesc şi, prin ei, merge mai departe.
Iar despre ea, la finalul poveştii, a spus: "Am iubit şi am fost iubită. Am făcut greşeli. Am avut slăbiciuni. Unele lucruri le-am făcut prea devreme, altele prea tîrziu. Unele lucruri mi s-au întîmplat prea devreme, altele prea tîrziu. Am cîntat, am creat, am suferit, am fost fericită, am luptat, am plîns, m-am bucurat. Am trăit" Trăieşte! Şi, mai ales, ne mîngîie sufletul cu zîmbetul şi cîntecul ei.
