Balsamul sufletelor

Tristeţea din inimă a arătat-o prin cântec, iar dragostea pentru public i-a rămas neschimbată, mărturisesc prietenii.

Un balsam pentru sufletele lovite de nemernicia zilelor - asta era Tatiana Stepa, ne-a spus cântăreţul Emeric Imre, o persoană normală şi prietenoasă, aşa cum sunt de obicei oamenii care cred în ceea ce fac şi fac lucruri care descreţesc tristeţea şi greutăţile de zi cu zi. Florin Săsărman, un alt bun prieten al artistei, ne povesteşte: "Dorinţa de a cânta şi dragostea ei pentru public rămân definitorii pentru imaginea Tatianei Stepa, pe care am arhivat-o (viaţa m-a obligat să fac asta înainte de vreme) în memoria mea afectivă". "În ultimii ani, Tatiana a muncit enorm pentru dublul ei album, «Copaci fără pădure», pe care îl simt ca un exerciţiu fundamental de supravieţuire, a unui artist sensibil într-o lume abrutizată. Mult a mai putut săpa Tatiana în profunzimea sufletului său, ca să scoată de acolo, lopată cu lopată (a se citi cântec cu cântec!), pământul din care Dumnezeu a făcut omul! Cel călcat de singurătate şi însufleţit de Duhul Sfânt al iubirii de oameni", afirmă Florin Săsărman.

CARISMĂ
Cântăreţul Raul Cârstea, vechi prieten al Tatianei, ne-a povestit despre sinceritatea ei, atât pe scenă, cât şi în afara ei. "Ce era nemaipomenit la ea: că se comporta la fel de frumos şi pe scenă, şi în afara ei. Ea a fost o tipă carismatică, a fost o tipă veselă, numai că latura din spate, pe care n-o ştia nimeni, tristeţea, a arătat-o prin muzica ei. Unii spun că-i un păcat. Eu spun că n-a fost un păcat. În muzica folk era nevoie de aşa ceva. Tatiana a creat o alee a muzicii folk pe care nu călcase nimeni şi nu cred c-o să mai calce cineva. Aleea rămâne aceeaşi: Tatiana Stepa", spune Cârstea. "Cam tot ce a cântat pe versurile poetului Adrian Păunescu sunt piese excepţionale şi mai avea o prietenă, Camelia Radulian, care i-a scris nişte texte, iarăşi piese bune. Dacă aş alege una singură din piesele ei, deşi nu e corect faţă de ea, aş alege una care se numeşte «Femeie de lut». Pe mine m-a impresionat. E o piesă care o descrie pe Tatiana, o vedem pe Tatiana", afirmă artistul.

SENSIBILITATE
"Tatiana era un om sensibil, care ştia să se bucure de orice gest din partea celor de lângă ea. Ştia să preţuiască orice formă de bine şi orice asemenea gest", ne-a mărturisit şi Emil Proscan, primarul Mizilului, care a invitat-o anul trecut pe artistă la serbările oraşului. "Cu o seară înainte discutam cu Adrian Păunescu despre ultimele amănunte legate de întâlnirea de a doua zi şi, aflând că vine Tatiana, mi-a spus: «A, vine şi Tatiana? O sun să vină cu mine». Au venit împreună şi, pe drum, maestrul Păunescu a scris două poezii şi tot pe drum Tatiana le-a pus pe muzică. Prima audiţie a fost la Mizil. Una dintre cele două melodii se numeşte «Mor artiştii»", îşi aminteşte primarul. Mizilul va fi, la data de 16 din această lună, gazda spectacolului "Cântec pentru Tatiana", un eveniment în cadrul căruia vor cânta mai mulţi prieteni ai artistei.