Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printre sutele de informatori ai Direcţiei de contrainformaţii militare din anii â70, se află şi numele lui Traian Băsescu. Numele său apare in acel registru-jurnal aflat in original la Piteşti. Pentru a spulbera orice suspiciune şi indoială in legătură cu veridicitatea acelui document, el trebuie dat publicităţii. De altfel, acest fapt l-a cerut chiar Traian Băsescu. Noi nu ştim ce fel de informaţii a furnizat elevul Băsescu.
Registrul-jurnal al biroului Direcţiei a IV-a de Contrainformaţii Militare din cadrul Institutului de Marină Mircea cel Bătrăn. 1973. Elevul Băsescu Traian, născut la 4 Noiembrie 1951, devine colaborator al organelor de contrainformaţii militare. Numărul dosarului personal - 3990 din 9 Noiembrie 1973. Timp de trei ani, elevul a colaborat cu organele Securităţii Statului, achităndu-se conştiincios de sarcinile stabilite prin ofiţerul de contact. La terminarea studiilor in Institutul de Marină, dosarul de colaborator al elevului Băsescu Traian a fost predat de la Direcţia a IV-a a Departamentului Securităţii Statului al Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne Constanţa. Dosarul avea avizul de transfer din partea Comandamentului Marinei Militare.
Aşa a inceput povestea colaborării cu Securitatea a celui care a devenit preşedintele Romăniei in 2004. Foşti responsabili ai Departamentului Securităţii Statului afirmă că acea colaborare a continuat şi după 1976.
In preambulul numirii sale in calitate de şef al Agenţiei Navrom de la Anvers in 1987, căpitanul de cursă lungă Băsescu Traian a urmat o etapă de pregătire contrainformativă asigurată de ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului. Acelaşi lucru a fost făcut şi intre anii 1987 şi 1989, la Şcoala de ofiţeri a Ministerului de Interne de la Băneasa.
Citește pe Antena3.ro
Pentru unele din aspectele amintite mai sus, există documente şi registre. O parte dintre ele se află in Arhivele Militare de la Piteşti, aparţinănd Ministerului Apărării Naţionale. Altele se află in arhiva Securităţii, predată in mare parte de la SRI la CNSAS.
In Decembrie 1989, din ordinul generalului Nicolae Militaru, numit atunci ministru al Apărării Naţionale, toată arhiva Direcţiei a IV-a de Contrainformaţii Militare a DSS a fost preluată de MApN. Ulterior, intreaga Securitate, cu informaţiile interne şi externe, a fost trecută in cadrul Ministerului Apărării pentru scurt timp.
Generalul Militaru ştia că in arhivele Direcţiei a IV-a se aflau numeroase dovezi ale colaborării sale cu serviciile secrete sovietice. In acele documente mai apăreau şi alte nume importante ale unor persoane venite la putere in Decembrie 1989. Miza era distrugerea acelor dovezi, de aceea ordinul lui Militaru de preluare a dosarelor la arhiva militară de la Piteşti. Cu excepţia Direcţiei a IV-a, toate celelalte direcţii ale DSS, de la I - Informaţii Interne la VI - Cercetări Penale au arhiva in custodia CNSAS şi SRI. SIE şi-a păstrat şi ea arhiva fostei DIE/CIE, trimiţănd doar căteva mii de dosare la CNSAS.
In anul 2006, preşedintele Traian Băsescu afirma: "Nu am avut niciodată note informative in scris, date ofiţerului de Securitate. Daţi-mi dosarul şi-l voi face public".Â
Potrivit principiilor de muncă stabilite de Securitate in 50 de ani de comunism, un informator putea fi racolat şi fără a semna un angajament, cu sau fără atribuirea unui nume conspirativ. Informatorul se putea prezenta de bună voie la intălnirile cu ofiţerul de Securitate. Acesta işi nota informaţiile transmise, ulterior intocmind o notă raport către superiori. Numele informatorului era apoi trecut intr-un tabel cu mai multe rubrici. Printre sutele de informatori ai Direcţiei de contrainformaţii militare din anii â70 se află şi numele lui Traian Băsescu. Numele său apare in acel registru-jurnal aflat in original la Piteşti. Pentru a spulbera orice suspiciune şi indoială in legătură cu veridicitatea acelui document, el trebuie dat publicităţii. De altfel, acest fapt l-a cerut chiar Traian Băsescu. Noi nu ştim ce fel de informaţii a furnizat elevul Băsescu. A fost sau nu poliţie politică, asta e doar treaba instituţiei specializate şi a justiţiei. Orice ante-pronunţare ar insemna o incălcare a prezumţiei de nevinovăţie.
Singurul pas care mai trebuie făcut este ca CNSAS să respecte legea. Adică să preia acele documente, să le studieze şi să le facă publice. Dar gestionarul arhivei Securităţii nu a făcut-o pănă acum şi probabil nu o va face nici in viitor. Este o instituţie politică şi face in consecinţă jocuri politice. Tocmai de aceea nu vom putea afla un episod fundamental din trecutul lui Traian Băsescu.
Nimic din toate cele amintite mai sus nu vor influenţa in vreun fel rezultatul pentru referendumul din 19 Mai. Opţiunile sunt deja făcute.
Singura miză a publicării registrului-jurnal ar fi una singură. Să ne convingem dacă Traian Băsescu a spus adevărul. Atunci şi acum.
Â
