x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Afacerea Fregatelor

Afacerea Fregatelor

de Ion Cristoiu    |    12 Iun 2006   •   00:00
Afacerea Fregatelor

In acest context, al suspiciunii ca e vorba de o afacere a guvernului Blair in favoarea BAE, SFO a declansat o investigatie a afacerii luand ca ipoteza de lucru posibilitatea unui comision secret de 7 milioane de lire sterline dat de firma unor persoane necunoscute prin intermediul unui offshore. The Guardian insista in ambele articole pe aceasta precizare: "made a further 6% payment (more than £ 7 m) to other unknon recipients", in 8 iunie 2006, "paid £ 7 m in secret «commission» offshore to unknown recipients", in 9 iunie 2006

Miercuri, 7 iunie 2006, Serious Fraud Office (SFO), in cooperare cu Departamentul de Politie, a facut o descindere la locuinta sotilor Barry si Georgiana George din cartierul londonez Chelsea.
Cei doi au fost retinuti pentru interogatoriu sub suspiciunea de coruptie si conspiratie la coruptie.
Cam asa suna un Comunicat remis presei britanice miercuri, 7 iunie 2006, de catre SFO.
Ulterior, sotii George au fost eliberati de Politia britanica din lipsa de probe.
De 18 luni, publicatia britanica The Guardian duce, sub semnatura lui David Leigh si Rob Evans, o campanie indarjita impotriva BAE Systems, cea mai mare companie engleza si europeana de armament si tehnica militara (la 5 iunie 2006 s-a anuntat incheierea unui contract de 180 de milioane de lire sterline pentru fabricarea a 378 de blindate usoare pentru armata irakiana), sub acuzatia de dare de comisioane suspecte pentru a-si rezolva interesele.
In aceasta campanie, The Guardian isi coordoneaza actiunile cu The Corner House, ONG fondat in 1997, in scopul de a ajuta miscarile democratice si comunitatile in lupta pentru justitie sociala si protejarea mediului inconjurator. La capitolul coruptie, The Corner House pune accentul pe denuntarea mitei folosite de companiile transnationale.
Urmare a acestei campanii, SFO a declansat cateva investigatii majore in legatura cu posibila mituire de catre BAE a unui membru al Familiei Regale Saudite si a generalului Pinochet.

In ambele cazuri, ancheta a survenit publicarii de catre The Guardian a unor acuzatii insotite de documente.
Suspiciunea privind achizitia de armament de catre Arabia Saudita s-a lasat cu arestarea unui senior executiv de la BAE la 23 noiembrie 2005. Dupa interogatoriu, respectivul a fost eliberat fara nici o acuzatie. In cazul Pinochet, SFO si Politia britanica au facut investigatii la BAE in septembrie 2005.
Usor de inteles ca intre The Guardian si institutiile care investigheaza BAE s-a stabilit o legatura aparte. Ceva in genul legaturii de la noi dintre unele institutii media si DNA.
Cu singura deosebire ca The Guardian e o publicatie independenta, si nu una pusa in slujba puterii.
Date fiind relatia cu SFO, dar si sursele din Ministerul Comertului si Industriilor, dar mai ales din Departamentul de Garantare a Creditelor pentru Export, apare perfect explicabil ca The Guardian a putut publica imediat, in editia electronica de miercuri, 7 iunie 2006, un articol despre retinerea sotilor Barry. Intitulat "Om de afaceri britanic arestat intr-o recenta ancheta a BAE privind coruptia", articolul e iscalit de cei doi specialisti anti-BAE, David Leigh si Rob Evans, si a fost reprodusa si editia tiparita la 8 iunie 2006. A doua zi, 9 iunie 2006, zia- rul a dedicat un nou articol afacerii, tot sub semnatura celor doi, intitulat "20.000 de lire sterline luate de la casa omului implicat in afacerea de coruptie BAE".
Invocand surse din SFO, Ministerul Comertului si Industriilor, Departamentul de Garantare a Creditelor pentru Export (ECGD), The Guardian dezvaluie ca sotii George fac obiectul unei investigatii privind posibile fraude comise la achizitionarea a doua fregate de catre Romania.
Cele doua fregate - scrie ziarul - au fost retrase din flota britanica in 1999 si 2002 in contextul unei strategii de reducere a costurilor militare. Declarate ca surplus, ele au fost preluate de Disposal Services Agency (DSA), agentie a Ministerului Apararii responsabila cu gasirea de cumparatori pe piata externa pentru armamentul declarat surplus. Sub acest semn, DSA a reusit sa vanda cele doua fregate Armatei romane in cadrul unui acord interguvernamental. The Guardian descrie astfel operatiunile DSA: mai intai au fost transferate BAE cele doua nave la pretul de rebut de 100.000 de lire sterline fiecare; BAE s-a angajat sa le modernizeze si sa le doteze cu armament la standardele NATO. Pentru aceasta, Romania urma sa plateasca BAE Systems suma de 116 milioane de lire sterline, incluzand atat pretul fregatelor transferate de DSA, cat si lucrarile realizate de BAE. Se intelege limpede de aici ca intreaga afacere n-a fost una intre Guvernul Romaniei si o firma privata britanica, ci una intre Guvernul Romaniei si guvernul britanic. De altfel, asa cum arata retrospectiva afacerii, inalte oficialitati de ambele parti au sprijinit si chiar laudat acest acord: Tony Blair, Ion Iliescu, Adrian Nastase, amiralul Gregory Johson, comandantul Comandamentului Fortelor Aliate din Europa de Sud, Ioan Mircea Pascu, Quinton Quale, fostul ambasador al Angliei in Romania, Traian Basescu. Afacerea fregatelor a fost apreciata in cursul convorbirilor avute la Londra de Traian Basescu cu Tony Blair la 30 ianuarie 2005. Primirea celei de a doua fregate in Portul Constanta, la 25 iulie 2005, s-a bucurat de o ceremonie in cadrul careia Traian Basescu a tinut un discurs entuziast.

The Guardian, invocand surse din SFO, dar si din ECGD, suspecteaza afacerea ca fiind in detrimentul contribuabilului englez. Astfel - scrie ziarul - , desi initial cele doua nave au costat 240 de milioane de lire sterline, ele au fost transferate BAE la suma de 200.000 de lire sterline.
Or - sugereaza autorii - , navele nu erau fier vechi. Ar fi costat, dupa scoaterea din activitate, 150, hai, 100 de milioane de lire sterline. Din intreaga afacere DSA si, prin Agentie, contribuabilul britanic n-a castigat nimic. A castigat, in schimb, BAE. Mai mult, creditul e garantat de Departamentul de Garantare a Creditelor pentru Export, ceea ce nelinisteste opinia publica din Anglia, daca ne gandim la cresterea plafonului de indatorare publica.
In acest context, al suspiciunii ca e vorba de o afacere a guvernului Blair in favoarea BAE, SFO a declansat o investigatie a afacerii luand ca ipoteza de lucru posibilitatea unui comision secret de 7 milioane de lire sterline dat de firma unor persoane necunoscute prin intermediul unui offshore. The Guardian insista in ambele articole pe aceasta precizare: "made a further 6% payment (more than £ 7 m) to other unknon recipients", in 8 iunie 2006, "paid £ 7 m in secret «commission» offshore to unknown recipients", in 9 iunie 2006. Sotii George au fost retinuti nu pentru comisionul lor de un milion de lire, recunoscut de BAE, si legal, ci pentru acest suspectat comision secret.

Din cate se vede, articolele din The Guardian nu se refera nici un moment la unul sau mai multi politicieni romani care ar fi beneficiat de acest comision. Atat sintagma "persoane necunoscute", cat si ansamblul articolelor lasa deschisa posibilitatea ca beneficiarii comisionului sa fie si inalti oficiali britanici.
Intreaga presa romana, in frunte cu Jurnalul National, a sustinut, in reflectarea investigarii sotilor George, ca e vorba de un politician roman, daca nu chiar de mai multi. S-au facut pariuri in scris, s-au dat poze, s-au lansat chiar si nume ale unor posibili beneficiari ai comisionului secret, s-au publicat pamflete.
The Guardian, ziarul care, prin sursele sale de exceptie, prin legaturile cu SFO, prin campaniile duse ar fi putut afla si ar fi putut scrie ca-i vorba de politicieni romani, se limiteaza la invocarea unor "persoane necunoscute". Care pot fi romani, britanici, thailandezi sau chiar martieni. Pana se descopera cine sunt beneficiarii offshore-ului.
Presa din Romania insa scrie negru pe alb ca e vorba de un politician roman. Ba, mai mult, ii da si numele!
Sursele lui The Guardian le stim. Ziarul le precizeaza in chip obsedant. Sursele Jurnalului National si ale presei romane nu le stim. Ziarele nu le dau.
Murim de curiozitate, totusi, sa le aflam. Pentru ca, daca la ora actuala organele de specialitate din Anglia si din Romania n-au dovezi ca-i vorba de un politician roman, atunci ne aflam in fata unei uriase intoxicari a presei noastre libere si independente.
Cu sau fara voia acesteia!

×