x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Agenda Davos 2022: n-ar fi rău să fie bine

Agenda Davos 2022: n-ar fi rău să fie bine

de Daniel Apostol    |    17 Ian 2022   •   07:00
Agenda Davos 2022: n-ar fi rău să fie bine

„Nu ceea ce nu știi te pune în necazuri, ci ceea ce știi sigur că nu e așa”, subliniază un citat atribuit scriitorului american Mark Twain, iar istoria ne arată că riscurile cele mai mari pe care le avem de întâmpinat sunt ascunse la vedere.

La fiecare început de an, conducătorii lumii încearcă la Davos să identifice amenințările și să convină asupra soluțiilor. Dar anul acesta liderii mondiali nu ajung la propriu în stațiunea elvețiană pentru a-și împărtăși viziunile pentru 2022. Evenimentul are loc doar virtual, pe site-ul Forumului Economic Mondial și pe canalele de socializare în perioada 17-21 ianuarie 2022 și reunește șefi de stat și de guvern, directori executivi și alți lideri, cu ambiția că aceștia vor discuta provocările critice cu care se confruntă lumea astăzi și își vor prezenta ideile cu privire la traversarea acestor provocări. Dintre ei nu vor lipsi Narendra Modi, prim-ministrul Indiei, și Xi Jinping, președintele chinez (conducătorii celor două națiuni care însumează aproape 3 miliarde din cele 7,9 miliarde de cetățeni ai lumii), dar nici António Guterres, secretar general al Națiunilor Unite, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și Olaf Scholz, cancelar federal al Germaniei. La Davos-ul virtual vor lua cuvântul și reprezentanții finanțelor mondiale, dar și experți ai lumii medicale, în contextul șocului produs în continuare de pandemia COVID-19: Kristalina Georgieva, șefa FMI, Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europeană, Ngozi Okonjo-Iweala, șeful Organizației Mondiale a Comerțului, Fatih Birol, director al Agenției Internaționale pentru Energie, precum și Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și  Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergie și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii.

            Și la ce anume ne îndeamnă liderii lumii să ne uităm, ce urmează? În plan sanitar și economic, umanitatea va traversa încă un an de dezechilibre în campania de vaccinare, iar în plan economic și social, lumea face eforturi de revenire, după ce COVID-19 a dat-o înapoi, adâncind dramatic nivelul de sărăcie globală. Guvernele derulează unul dintre cele mai mari programe de cheltuieli sociale văzute vreodată, dar inegalitatea alocării vaccinurilor și inflația – în special creșterea prețurilor la alimente și energie – amenință să mărească și mai mult decalajele. Dacă în ianuarie 2020 liderii încercau să ne liniștească ignorând atunci ideea unei pandemii cu puternic impact sanitar și economic, iată că doi ani mai târziu lumea întreagă este copleșită de un nou val (și deloc ultimul) de infectare cu COVID-19 (varianta Omicron). După ce a trăit pe pielea ei faptul că riscul pandemic – aparent obscur în ianuarie 2020 – a devenit realitate, lumea e forțată al treilea an la rând să suporte consecințele gestionării deficiente a percepțiilor publice asupra riscului.

            Raportul Global Risk 2022 (ce este prezentat și analizat săptămâna asta la Davos) este dominat de riscurile de mediu (eșecul acțiunii climatice, evenimentele meteorologice extreme și pierderea biodiversității și colapsul ecosistemului fiind considerate primele trei dintre primele 10 riscuri globale după gravitate în următorii 10 ani), dar dincolo de preocupările de mediu, celelalte riscuri majore includ crizele mijloacelor de subzistență, erodarea coeziunii sociale și o redresare neuniformă a economiei. Raportul avertizează că riscurile de creștere a decalajelor sociale vor continua să fie exacerbate de pandemie, iar experții avertizează că redresarea economică globală va fi inegală și potențial volatilă în următorii ani. În plus, dependența tot mai mare de internet și inteligență artificială – care s-a intensificat în ultimii doi ani – a sporit riscurile prezentate de amenințările digitale sau de securitate cibernetică. Printre riscurile lui 2022, câteva sunt identificate ca fiind de impact major: trecerea de la lipsuri (blocaje în aprovizionare) la exces de consum poate fi rapidă și cu efecte negative în unele industrii și sectoare; ratele de creștere economică se dovedesc mai lente decât se aștepta; valurile de COVID nu sunt asemenea celor deja traversate; și deloc în ultimul rând, surprizele geopolitice (vezi tensiunile majore din răsăritul Europei, de exemplu).

            De altfel, în raportul Global Risk 2022 interconexiunea riscurilor – de la amenințările climatice la amenințările cibernetice – este subliniată ca fiind „mai reală în lumina crizelor paralele” provocate de pandemie. O redresare economică divergentă și plină de inegalități riscă să adâncească diviziunile globale într-un moment în care comunitatea internațională trebuie să colaboreze urgent pentru a ieși din criza COVID-19, a-i vindeca cicatricile și a aborda riscurile globale agravante. În timp ce statele bogate iau viteză pe calea redresării din pandemie, multe economii slăbite sunt și mai mult împovărate pentru ani de zile de lupta de a găsi surse de recuperare și creștere economică. Conducătorii care se văd – virtual – la Davos zilele acestea trebuie să ne arate cum vor reuși să evite blocarea – dacă nu chiar inversarea – acțiunilor reunite împotriva amenințărilor comune pe care lumea nu își poate permite să le ignore.

            Și dacă tot am început cu un citat din scriitorul american Mark Twain, închei parafrazând un citat din Ion Creangă: la Davos, Agenda 2022 se cam scrie sub mottoul „n-ar fi rău să fie bine”.

 

×