Ar fi de acord baronii locali să piardă posturile deja dobândite?

E greu de crezut, judecând partidele după interese, şi nu după vorbe, că s-ar putea rupe Coaliţia

Ordonanţa de Urgenţă privind schimbarea şefilor de servicii deconcentrate îşi face efectele. Dându-şi seama de impactul electoral negativ (Alianţa D.A. a venit la putere denunţând politizarea funcţiilor publice de către PSD), Traian Băsescu a ţinut să adopte o poziţie dife­rită de cea a Guvernului. Preşedintele s-a rezumat la o bombăneală dulce, în genul celei a unui bunic faţă de năzbâtiile nepoţilor. Gândindu-ne la ce-ar fi făcut domnia sa dacă Ordonanţa era dată de Guvernul Tăriceanu, am spune că mai degrabă tăcea. Felul în care a mustrat Guvernul pentru ceea ce a fost un act antidemocratic a adâncit suspiciunea că lovitura administrativă a fost dată cu acceptul său. Pledează pentru această ipoteză şi faptul că preşedintele a renunţat să mai facă prea mare caz pe seama Ordonanţei. La reacţia preşedintelui, dar mai ales la cea a opiniei publice, liderii PSD-PC şi PD-L au purces rapid la scoaterea din mânecă a unor argumente:

Necesitatea ca administraţia să facă politica guvernului în teritoriu, necesitatea ca în fruntea serviciilor secrete deconcentrate să se afle manageri buni, necesitatea a ceea ce ei au numit ieşirea din ipocrizie. Luate la bani mărunţi, aceste motive nu rezistă unei minime critici. De-a dreptul hazlie e invocarea necesităţii ca administraţia să facă politica guvernului în teritoriu. Astfel:

1) Indiferent de culoarea politică a guvernului, imensa majoritatea a serviciilor deconcentrate sunt neutre din punct de vedere politic. Să credem că serviciul numit Protecţia Consumatorilor face po­litică liberală sau social-democrată când verifică dacă îngheţata nu-i stricată? La o schimbare radicală de regim - cum a fost trecerea de la capitalism la comunism sau de la comunism la capitalism - parcă ar mai fi nevoie ca inspectorii şcolari judeţeni să fie ai noului regim. Dar la o schimbare de guvern de ce ar fi nevoie?
Mai ales că în România din ultimul timp nici nu sunt prea mari diferenţe între programele politice ale partidelor.

2) Şefii serviciilor deconcentrate au fost schimbaţi în mare parte după venirea la putere a Coaliţiei PD-L-PNL. Mulţi dintre ei au fost înlocuiţi cu oameni ai clientelei PD-L. După ieşirea PD-L de la guvernare, o parte a şefilor puşi de PD-L au fost înlocuiţi cu oameni ai PSD-ului, dat fiind că PSD-ul a sprijinit guvernul minoritar PNL. În aceste condiţii, e greu de crezut că în teritoriu nu se făcea politica Guvernului actual, căruia îi aparţine şi PSD.

3) Guvernul Boc e unul de largă concentrare. Nu numai prin program, dar şi prin practica de fiecare zi nu ni se desluşeşte un program al guvernului PSD-PD-L ci, în cel mai bun caz, o politică a două guverne: PSD şi PD-L. Cum să se poată invoca în aceste condiţii necesitatea unei politici a Guvernului în teritoriu?

4) Coaliţia PSD-PDL nu pare a avea temeiuri de soliditate în timp. În orice moment, ea se poate destrăma.
Ce facem atunci? Schimbăm din nou toţi şefii serviciilor deconcentrate? Un alt argument hazliu - susţinut cu abnegaţie de Mircea Geoană - se referă la ceea ce liderul PSD numeşte ieşirea din ipocrizie. Altfel spus, şi PNL când a rămas fără PD-L a schimbat şefii serviciilor deconcentrate. A făcut-o însă pe şest. Coaliţia PSD-PD-L o face însă pe faţă. Nici acest argument nu rezistă analizei critice:

5) PNL n-a schimbat pe toţi şefii deconcentratelor, aşa cum implică Ordonanţa 37/2009. În plus a făcut-o treptat-treptat, în multe cazuri renunţând.

Coaliţia PSD-PD-L a schimbat pe toţi şefii deconcentratelor (15.000!) în 24 de ore. Apelând la practica nefastă a Ordonanţei de Urgenţă. Admiţând că şi celelalte guverne de până acum au procedat la fel, e o prostie să declari că şi tu, venit la guvernare după noile alegeri, ai acest drept. Facem alegeri parlamentare în speranţa că noii aleşi vor aduce cu ei în plan democratic un progres faţă de cei dinainte. În cazul PD-L, de exemplu, un anumit procentaj electoral s-a datorat şi făgăduielii că partidul nu va repeta greşelile formaţiunilor dinainte aflate la guvernare.

Despre un alt argument - cel privind manageriatul - n-are nici un rost să mai vorbim. El intră în conflict cu argumentul invocat tot de liderii Coaliţiei - că e nevoie de şefi de servicii care să facă în teritoriu politica guvernului.

Pe fondul unor polemici electorale între PSD şi PD-L, s-a vorbit în ultimele de zile de posibilitatea unei ruperi a Coaliţiei.

E greu de crezut, judecând partidele după interese, şi nu după vorbe că s-ar putea rupe Coaliţia.

Pentru baronii locali ai celor două partide asta ar însemna o punere în discuţie a posturilor deja obţinute prin aplicarea Ordonanţei de Urgenţă. Ar fi dispuşi baronii locali la un asemenea sacrificiu? Avem serioase îndoieli.