Atenţie, se pune de o dictatură mascată!

Dacă ar fi rămas primar general, bucureştenii, dar şi romănii, ar fi sesizat, in sfărşit, şmecheria care defineşte destinul politic al lui Traian Băsescu.

Chiar şi de devine condei, limba are calitatea de a rămăne mereu umedă. Linguşitorii de meserie pot trece astfel fără probleme de la o personalitate la alta. După ce l-a lustruit cu limba pe preşedintele Ion Iliescu, de-l făcuse ca biela-manivela din schiţa lui Sahia, fostul propagandist marxist-leninist Vladimir Tismăneanu a trecut, fără a mai avea nevoie de apă şi săpun, la preşedintele Traian Băsescu. Din 2009 s-ar putea să avem un alt preşedinte. Nu-i nimic! Vladimir Tismăneanu are suficientă limbă. Să ajungă pentru o duzină de preşedinţi!
Duminică, 10 iunie 2007, la mişmaşul Gabriel Liiceanu - Sorin Ovidiu Văntu numit Bookfest, tărg de carte care a reuşit să-i mai sărăcească niţel pe editorii romăni şi să-l imbogăţească mai mult pe directorul Humanitasului, Vladimir Tismăneanu l-a comparat pe Traian Băsescu de la Bucureşti cu Nicolas Sarkozy de la Paris.
A făcut-o in stilu-i specific, mieros- miorlător, binecunoscut incă de pe vremea cănd nu trecuse de la comunism la anticomunism, mai precis de pe vremea cănd nu descoperise că anticomunismul, plătibil in dolari, e o afacere mai profitabilă decăt comunismul, plătibil in ruble.
Pierdut cu totul in orgasmul linguşirii lui Traian Băsescu, Vladimir Tismăneanu n-a realizat că Lustruitul, fornăind alături de nerăbdarea de a fi dat la televizor, vedea altceva decăt el.
El, Vladimir Tismăneanu, vedea afacerea bănoasă care e anticomunismul de ocazie: reinfiinţarea Comisiei prezidenţiale (prilej de a voiaja la Bucureşti şi de a sta prin vilele de protocol - aceleaşi de pe vremea cănd il giugiulea pe Ion Iliescu), incasarea de onorarii supraponderale din activităţi conexe: Dicţionarul comunismului, acordarea de burse.
Vecinul, Traian Băsescu, vedea afacerea care ar putea fi dobăndirea, ca şi Nicolas Sarkozy, a Parlamentului prin intermediul partidelor lanţ de bicicletă: PD şi PLD.
Drept pentru care, nemaiputăndu-se stăpăni, şi-a intrerupt Colindătorul, pentru a lansa deja chemarea ca romănii să-i dea şi Parlamentul, cum au făcut-o la Bucureşti cu Consiliul General.
Desigur, după ce i s-a dat Consiliul General, uitănd că jurase credinţă bucureştenilor, Traian Băsescu i-a lăsat baltă, inscriindu-se in cursa prezidenţială.
Mişcare venită la ţanc!
Dacă ar fi rămas primar general, bucureştenii, dar şi romănii ar fi sesizat, in sfărşit, şmecheria care defineşte destinul politic al lui Traian Băsescu.
Incapabil să facă ceva, el işi justifică impotenţa prin faptul că n-are suficientă putere. Mai mult ca sigur, dacă i se va da Parlamentul, se va văita din nou că nu poate face nimic, deoarece are nevoie de un alt popor.
Şi nu-i exclus să i se dea şi un alt popor.
Venezuelean sau columbian, popor de republică bananieră, singura republică in care Traian Băsescu s-ar simţi excelent ca preşedinte.
Tot răul spre bine.
Gădilarea de către Vladimir Tismăneanu prin compararea cu Nicolas Sarkozy ne-a deconspirat ţelul vieţii şi activităţii lui Traian Băsescu de acum pănă in 2008:
Să obţină cu toate mijloacele, inclusiv cele anticonstituţionale, o majoritate parlamentară absolută pentru PD şi PLD.
In acel moment va avea, in fine, şi Parlamentul la picioarele sale.
Şi cum in acest moment are deja la picioarele sale Parchetul General şi DNA, Serviciile secrete şi principalele trusturi media şi organizaţiile aşa-zisei societăţi civile sunt toate condiţiile ca, după scrutinul din 2008, să ne trezim cu toţii intr-o dictatură mascată de o democraţie de paradă.
Lucrează din plin la acest proiect nu numai Traian Băsescu şi vidanjorii săi din presă şi cultură, dar şi politicienii care-i sunt adversari: de la Călin Popescu Tăriceanu pănă la Mircea Geoană.
Considerănd că ultimele acţiuni ale lui Traian Băsescu - Moţiunea de cenzură, consultările de la Cotroceni - au fost eşecuri.
Nu, n-au fost eşecuri, au fost victorii ale lui Traian Băsescu.
Pentru că, pănă in 2008, Traian Băsescu va submina din plin activitatea guvernului, şi prin asta şansele PNL la alegerile parlamentare.
Şi-n 2008, violănd Constituţia, se va angaja drept chibiţ electoral al PD şi PLD in campania pentru alegerile parlamentare, văicărindu-se că el s-a zbătut să pună un alt guvern, dar nu l-au lăsat oligarhii, şi cernd să i se dea şi Parlamentul.
Şi i se va da şi Parlamentul!