Problemă: dacă ţinem seama de faptul că un automobil poate circula, în medie, pe autostradă cu 120 de kilometri la oră şi că de la Braşov până la Borş sunt cca 500 de kilometri, în cât timp străbate un automobilist acest traseu?
Răspunsul e poate descumpănitor pentru elevii silitori de şcoală primară: în cincizeci de ani - timpul aproximativ necesar pentru că nişte guverne, precum cele păstorite de Traian Băsescu, să termine Autostrada "Transilvania".Poate ştiţi că am încercat să vizitez săptămâna trecută împreună cu mai mulţi colegi - inclusiv parlamentari - şantierul Autostrăzii Bechtel din zona Cluj şi că ordinele ministrului Berceanu ne-au împiedicat, în mod stupid, să o realizăm. Evident că acolo nu e un obiectiv secret, mai ales pentru un vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Acolo nu se fabrică nici rachete şi nici antidotul gripei porcine.
Şi oricum acolo se cheltuiesc bani publici, nu e vorba de şantiere private, de apartamente pentru clienţi simandicoşi. Singurul mare secret pe care dorea să-l apere domnul ministru e ştiut de toată lumea: şantierul autostrăzii este pregătit pentru campania prezidenţială.
După ce, în 2004, Traian Băsescu considera că autostrada este o "eroare", că "nu se justifică din punct de vedere economic", după ce a cerut anularea şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi, după ce a anunţat că preţul real nu este de 2,2 miliarde de dolari, ci de 8 miliarde.
De altfel, probabil că ştia ceva, din moment ce, prin oprirea lucrărilor în 2005 şi 2006, costurile pentru despăgubirea celor cărora li s-au expropriat terenurile au crescut exponenţial, la fel preţul cimentului şi
al fierului beton, la fel costurile pentru închiderea organizărilor de şantier sau costurile cu concedierile şi reangajările.
Din 2004, Autostrada Transilvania a "hibernat" din motive politice. Atunci, domnul ministru Dobre a blocat iresponsabil lucrările la ordinul lui Traian Băsescu, pentru că nu putea fi "continuat" un proiect al PSD-ului, proiect ce trebuia să rămână asociat doar cu "sistemul ticăloşit". S-a vorbit până la epuizare despre risipa banului public şi despre preţuri prea mari, iar în timpul acestei demagogii deşănţate costurile lucrării creşteau prin cheltuieli de întreţinere, în vreme ce ţara nu vedea nici un metru de asfalt în plus.
Chiar şi după vizita la licurici de la Washington, când Băsescu a anunţat continuarea contractului, dar că el "nu este prioritar pentru România" şi ca vor fi alocate mai puţine resurse, reprezentanţii săi în minister s-au mulţumit să întreţină lucrările, alocând fonduri când şi când, pe sponci, în scârbă, ridicând an de an preţul întregului proiect.
Acţionând în condiţii politice diferite, Bechtel a reuşit în timpul ăsta să termine o autostradă în Croaţia şi, recent, un troson de peste 60 de km în Albania.
Autostrada nedorită de Băsescu a făcut la vremea respectivă, să curgă multă cerneală despre eventualele comisioane pe care eu sau guvernul condus de mine le-am fi luat în momentul încheierii contractului pentru un act "iresponsabil". Nici o dovadă în sensul ăsta nu a apărut în cinci ani, pentru că nici nu putea să apară. Din păcate nu a apărut nici vreun segment din proiect, finalizat. Probabil, la sfârşitul anului se vor încheia lucrările pentru tronsonul 2B, aproximativ 42 de km, dintr-un total de 415! Dar s-au închis lucrările pentru acest an la tronsonul 3C.
Şantierul, spuneam, este pregătit pentru inaugurare de către Băsescu în campania electorală, cel care l-a atacat constant, inclusiv în numele prietenului sau de la BEI. De altfel, această pregătire s-a văzut prin vizita lui Emil Boc acolo, în week-end. Şi de aceea, vizita noastră putea să strice "jucăria" pregătită pentru "candidat".
Veţi zice, poate, că autostrada construită de Bechtel e un caz aparte, pândit de ghinion şi bântuit de vampirii Ardealului. Dar de ce nu termină nici un guvern, sub umbrela lui Băsescu, de cinci ani, nici o altă autostradă? Nici un segment demn de acest nume? Şi asta chiar în condiţii de creştere economică serioasă, cum a fost până anul trecut?
Tot scandalul furios din jurul proiectului a fost, de fapt, un simbol al iresponsabilităţii şi nepriceperii în administraţie. Puterea păstorită de Traian Băsescu nu poate acţiona economic, inginereşte, pragmatic, nu poate obţine rezultate.
Aşa că singurul ei efort e acela de a explica mereu şi mereu, folosind claxonul, de ce nu a putut face ceva. Cine e vinovatul pentru nereuşitele ei. Priviţi Pasajul Basarab din Bucureşti! În 2001, primarul Băsescu tuna şi fulgera contra PSD-ului care "bloca" această mare lucrare. Opt ani mai târziu, fără nici un PSD care să blocheze ceva, proiectul e tot la stadiul de început pentru că n-a fost pregătit, fundamentat şi gândit. N-a generat altceva decât procese. Încă un exemplu că demagogia nu ţine de foame, nu ţine loc de rezultate şi nici de infrastructură.
PS. Până la urmă, a dat Bechtel comisioane guvernului PSD, aşa cum a acuzat Băsescu în 2004? Dacă da, cei vinovaţi trebuie să plătească.
Dacă nu, înseamnă că am avut în aceşti cinci ani un preşedinte mincinos.