Avem o crestere economica sustenabila?

Astazi, in Romania, exista inca putine investitii care sa porneasca de la firul ierbii si sa creeze locuri de munca. (...) Instabilitatea mediului economic si declinul indicatorilor macroeconomici constituie argumente solide in detrimentul investitiilor pe termen mediu si lung in tara noastra.

Saptamana trecuta am fost anuntati ca Romania va inregistra in trimestrul al doilea al acestui an o crestere economica de peste 7 procente. Mai mult, investitiile straine directe trebuie sa ajunga in 2006 la suma de 8 miliarde de euro, cu tot cu banii pentru BCR. Optimismul guvernantilor trebuie totusi temperat cu o analiza mai serioasa asupra realitatilor cotidiene ale economiei nationale.

Ce reprezinta de fapt suma de 8 miliarde de euro pe care autoritatile s-au grabit sa o contabilizeze ca investitii straine? O privire mai atenta asupra cifrelor oficiale sugereaza ca cea mai mare parte a banilor intrati in economia romaneasca sub forma de investitii straine directe sunt, de fapt, imprumuturi acordate de firmele-mama companiilor din Romania. Perioada de timp pentru care aceste fonduri raman in tara noastra este relativ scurta, pentru ca imprumuturile sunt returnate dupa o vreme.

In aceste conditii, se ridica intrebarea daca aceste investitii straine directe sunt formatoare de locuri de munca? Creeaza ele valoare adaugata economiei romanesti? Numai anul trecut, peste 60% din sumele investitiilor straine directe au fost imprumuturi de la "mama la fiica". Miliardele de euro au fost transformate in moneda locala la momentul intrarii in Romania, plasate in banci la dobanzi mari - aprecierea monedei nationale anul trecut a fost de peste 12% - , iar la scurt timp au fost din nou transformate in moneda europeana si rambursate firmelor-mama, cu profituri de peste 15%-20%. Acesti bani nu au creat nici un loc de munca in economia romaneasca. In schimb, au "dat de lucru" Bancii Nationale, care s-a straduit sa sterilizeze fondurile speculative, proces care a consumat resursele BNR si i-a accentuat pierderile anuale.

Fenomenul se repeta si in 2006. Majoritatea fondurilor apreciate ca investitii straine reprezinta, de fapt, bani platiti pentru privatizarea BCR si a societatilor de utilitate publica si imprumuturi ale firmelor straine pentru filialele lor din Romania. Astfel, doar 10% din aceste fonduri constituie crestere de capital social care sa impulsioneze crearea de noi locuri de munca. In aceste conditii, eficienta acestor bani pentru economia romaneasca este foarte redusa.

Astazi, in Romania, exista inca putine investitii care sa porneasca de la firul ierbii si sa creeze locuri de munca. Guvernul nu a reusit pana acum sa promoveze politici economice eficiente, capabile sa impulsioneze semnificativ sectorul investitiilor greenfield. Instabilitatea mediului economic si declinul indicatorilor macroeconomici constituie argumente solide in detrimentul investitiilor pe termen mediu si lung in tara noastra. In lipsa investitiilor straine, Guvernul nu va reusi sa creeze resurse suficiente pentru a acoperi intr-o proportie suficienta deficitele externe.

Deficitul de cont curent al Romaniei creste de la o zi la alta, iar finantarea lui va reprezenta o problema majora in anii care urmeaza, atunci cand privatizarile vor fi incheiate. Cu toate acestea, la nivel guvernamental nu exista inca o strategie coerenta care sa combata acest fenomen. In absenta investitiilor straine menite sa creeze valoare adaugata in economia romaneasca, cresterea economica va fi greu de sustinut pe termen mediu si lung.

In asemenea conditii, este putin probabil ca Romania, adoptand politici care conduc la cresteri economice timide, sa poata micsora decalajul fata de celelalte tari din Uniunea Europeana.