x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Avignon – cultura mai puternică decât criza

0
Autor: Matei Vişniec 20 Iul 2012 - 18:05

Daca pe data de 6 iulie s-ar fi trezit din somn cei sapte papi care au domnit la Avignon intre 1309 si 1378, fara indoiala ca acestia si-ar fi spus ca a inceput in oras fie carnavalul, fie sarbatoarea nebunilor. Pentru ca Festivalul International de teatru care are loc in fiecare luna iulie, din 1947 incoace, in acest oras din sudul Frantei prelungeste de fapt prin exuberanta sa traditia medievala a sarbatorilor zgomotoase si defulatoare, a procesiunilor pline de fervoare si a misterelor jucate in catedrale si biserici…

975 de companii, dintre care 114 sosite din 25 de tari straine, au invadat anul acesta orasul Avignon. Iar pe 6 iulie, ele au deschis festivalul cu o parada la care s-au asociat cam 4.000 de persoane, profesionisti sau iubitori ai treatrului… Un fel de demonstratie de forta a culturii, o modalitate de a spune "iata, existam, suntem artisti si societatea are nevoie de noi pentru ca noi suntem cei care ii punem in fata o oglinda critica extrem de necesara". Aceste companii inscrise in sectiunea OFF, neoficiala, a festivalului prezinta anul acesta, pina la sfarsitul lunii iulie, peste 1.100 de spectacole, mai multe decat anul trecut si decat in toti anii precedenti. Un record absolut de participare, un record cultural de fapt pe timp de criza.

Festivalul de la Avignon este considerat in strainatate ca fiind cea mai importanta manifestare de avangarda din lume. Si este adevarat ca acest festival este unul dedicat noilor limbaje teatrale si artistice, un fel de laborator al lumii in materie de cautare a unor noi forme de expresie culturala. Franta are acest talent deosebit de a invita pe teritoriul ei artisti de valoare din toata lumea si de a le pune la dispozitie mijloacele necesare pentru a se exprima. In sectiunea IN, oficiala, a festivalului, cea care propune de fapt mari productii, a triumfat anul acesta un regizor englez, Simon MacBurnay, cu un spectacol facut dupa romanul "Maestrul si Margareta" de Mihail Bulgakov. Alti artisti sositi din Germania, Elvetia, Africa de Sud sau Columbia au propus spectacole extrem de interesante, uneori mai degraba provocatoare si polemice decat reusite, ceea ce nu schimba nimic ceea ce spuneam mai inainte: Franta are acest talent de a atrage talente.

Perioada estivala este marcata de altfel in numeroase tari europene de industria festivaluilor. Ele sunt din ce in ce mai numeroase in Europa, dar Franta este fara indoiala tara cu cele mai multe festivaluri pe mia de locuitori.

Imaginea a numeroase orase din Franta a fost treptat modificata de existenta acestor festivaluri de teatru sau de opera, de muzica clasica sau moderna, de pantomima sau de arte ale strazii, de traditii medievale sau de literatura, si asa mai departe… Aix-en-Provence era deja un oras foarte frumos, un oras de arta, dar Festivalul de Opera pe care si l-a inventat i-a dat o si mai mare faima, devenind unul dintre cele mai importante din Europa. Este cazul si cu orasul Orange, care gazduieste un festival de arte lirice, sau cu orasul Arles, devenit un centru mondial al fotografiei.

Un alt oras mic din Proventa, Isle-sur-la Sorgue, a devenit al treilea mare centru european de anticariat. Un fenomen extrem de interesant s-a intamplat in cursul anilor in acest oras unde, in 1966, a fost organizat un prim targ al anticarilor. La ora aceea au participat la eveniment 14 expozanti. Astazi, pe teritoriul comunei sunt instalati 250 de anticari, care organizeraza doua targuri importante pe an, precum si altele in tot sudul Frantei. Targul international al anticarilor de la Isle-sur-la Sorgue se afla acum la a 93-a editie si, cum spuneam, este cel mai faimos in Europa dupa cel de la Londra si dupa cel de la Saint-Ouen din nordul Parisului.

Intr-un interviu acordat presei cu ocazia noii editii, a 66-a, festivalului de la Avignon, ministrul francez al Culturii Aurélie Filippetti, invita orasele, regiunile, comunele sa investeasca in cultura fara sa astepte impulsul statului. Oricum, colectivitatile locale reprezinta prima sursa de finantare a culturii in Franta, la nivelul a 7 miliarde de euro anual… Toate aceste informatii sunt interesante, cred, si pentru responsabilii politici din Romania: in sensul ca orasele care dorm nu au nici o sansa sa-si amelioreze imaginea. Fiecare oras trebuie sa-si inventeze o atractivitate culturala proprie, sa imagineze un eveniment cultural specific. Iar primarii si consilierii lor trebuie sa accepte ideea ca investitiile in cultura nu aduc un profit imediat.

Edilii sau oamenii politici care cred ca o suta de euro investiti azi trebuie sa aduca un beneficiu de trei sute de euro peste trei ani se insala. Beneficiul in domeniul investitiei culturale nici nu poate fi calculat, de fapt. El poate fi doar evaluat in timp, dupa patru, cinci sau zece ani de la crearea unui eveniment cultural durabil. Sigur, reteaua de hoteluri sau de restaurante poate afisa imediat profituri substantiale dupa un festival… In schimb, profitul moral sau spiritual nu poate fi in nici un fel evaluat in cifre. Faptul ca intr-un oras se dezvolta gustul pentru arta, ca tinerii incep sa iubeasca teatrul, muzica, artele plastice, ca se obisnuiesc cu domeniul frumosului si ca frumosul devine o necesitate in viata lor… Acest beneficiu, acest rezultat nu poate fi masurat in bani…

Spun aceste lucruri pentru ca numerosi oameni politici in Romania cand aud de "cultura" nu stiu cu ce se "mananca" si cand e sa reduca vreun buget, cultura are prima de suferit. Or, iata cu ce se "mananca" acest concept, de "cultura", se mananca de fapt cu ideea de viitor si de civilizatie.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de