Banca Centrală de Construcţii şi Dezvoltare

Miracolul economic romănesc: speculaţiile imobiliare cresc PIB-ul, dar nu şi inflaţia.

Miracolul economic romănesc: speculaţiile imobiliare cresc PIB-ul, dar nu şi inflaţia.

Modificarea Codului Fiscal reuşeşte să aducă statului "o influenţă pozitivă de cash-flow", arată Florin Rusu intr-un articol apărut in Săptămăna Financiară. Chiar dacă nu se introduc decăt puţine impozite noi şi nu se majorează cele vechi, prelungirea perioadei de aplicare a TVA in vamă şi renunţarea la simplificarea TVA pentru construcţii pănă in 2012 scutesc statul - pe baza lichidităţii suplimentare - de atragerea unor imprumuturi şi de plata unor dobănzi. Dar - observă autorul - surplusul căştigat de stat strangulează cash-flow-ul pentru sectorul privat.


Spuneam in urmă cu căteva săptămăni, chiar in acest colţ de pagină, că simplificarea procedurilor legate de TVA a adăugat un flux suplimentar de lichiditate companiilor in trimestrul intăi 2007, adică o scădere a costurilor operaţionale care a determinat o influenţă de 2,1% a industriei la PIB şi o majorare a aportului valorii adăugate brute la 7%. Numai că in trimestrul al doilea - după reintroducerea TVA in vamă la 15 aprilie - contribuţia industriei s-a redus semnificativ (1,2%), la fel ca a intregii valori adăugate brute (5,7%).


In condiţiile in care TVA in vamă afectează materiile prime aduse din afara UE - petrol, gaze, fier, minereuri neferoase - este firesc ca industria să fie cea mai afectată de perceperea taxei in avans. Dar, din păcate, modificările aduse Codului Fiscal dovedesc că n-a fost vorba despre un moment de stăngăcie, ci e dirijism in toată regula, care se va prelungi incă cinci ani de acum incolo. După scurta perioadă in care intrarea in UE a determinat căţiva paşi involuntari in direcţia pieţei, creşterea economică e direcţionată din nou pe partea unde există interes: imobile şi servicii financiare. Această afirmaţie poate fi controversată. E limpede că e diminuat cash-flow-ul industriei, dar oare nu va fi afectat in aceeşi măsură şi cel din construcţii? Ba da, insă capătă susţinere preţul imobilelor. Băncile nu achită TVA in vamă şi plătesc cote trimestriale de 25% din impozitul pe profit anticipat pentru tot anul, determinat pe baza impozitului din anul precedent actualizat cu inflaţia. Deci ele beneficiază, practic, de un plus de lichiditate. In schimb, companiile din construcţii - pe seama eliminării măsurilor de simplificare a TVA - vor inregistra un minus de cash-flow şi vor include in preţul caselor costul suplimentar. Creditul ipotecar - care beneficiază de facilităţi de pe urma relaxării fiscalităţii şi a normelor bancare - va valida preţul mai mare al locuinţelor. Pe de o parte, inflaţia imobiliară nu există, fiindcă nu se măsoară, pe de altă parte, majorarea preţurilor imobilelor impinge PIB-ul mai departe. Este evident efortul statului de a face ca evenimentele de pe pieţele financiare ale lumii să nu aibă vreo influenţă asupra creşterii economice şi a motorului său: preţul activelor.


Dacă faptele se repetă, şi concluzia este inevitabil aceeaşi. Reinstaurarea controlului politic asupra economiei - după un prim trimestru in care aceasta a crescut prin forţele pieţei - plasează din nou in centrul atenţiei taxele şi piaţa imobiliară. Iarăşi se dovedeşte că potentaţii nu şi-au plasat banii in fabrici, ci in case şi terenuri, şi acolo au interes să crească business-ul. Şi nu oricum, nu din volum, ci din preţ - dacă s-ar finanţa mai multe case la preţ mai mic nu le-ar fi bine. De aceea, statul va permite băncilor să finanţeze mai puţine imobile la preţ mai mare. Toatea aceste, sub privirea aparent absentă a unei bănci centrale care ar fi trebuit să modifice indicatorii de risc prudenţial - să depuncteze băncile comerciale la lichiditate, dacă se vede că se expun preponderent pe sectorul imobilelor. Numai că atunci s-ar fi intămplat exact pe dos: preţul activelor s-ar fi dus in jos şi,odată cu el, şi creşterea economică.